Israelul a comis crime de război şi crima împotriva umanităţii de "exterminare" prin atacurile sale repetate asupra şcolilor, universităţilor, moscheilor şi altor clădiri educaţionale, religioase şi culturale în contextul conflictului din Fâşia Gaza, potrivit unui raport ONU, informează EFE, conform Agerpres.
Israel ar fi lovit 90% din școlile și universitățile din Fâșia Gaza
Raportul Comisiei Internaţionale Independente de Anchetă în Teritoriile Palestiniene Ocupate, prezidată de fosta judecătoare a Curţii Penale Internaţionale, Navi Pillay, documentează atacurile asupra a 90% din şcolile şi universităţile din Fâşia Gaza şi distrugerea a jumătate din siturile sale religioase şi culturale.
"Există tot mai multe indicii că Israelul duce o campanie concertată pentru a pune capăt vieţii în Gaza", a declarat preşedinta comisiei în prezentarea raportului, avertizând că atacurile israeliene asupra culturii, educaţiei şi religiei palestiniene "dăunează generaţiilor prezente şi viitoare".
Comisia ONU concluzionează că Israelul a comis crima împotriva umanităţii de exterminare prin uciderea a sute de persoane care s-au refugiat în şcoli şi lăcaşuri de cult, inclusiv în moscheile Ihya al-Sunna şi Saad al-Ghafari din capitala Gaza.
Pe de altă parte, Israelul a comis crime de război prin atacarea clădirilor religioase şi a monumentelor istorice, precum şi prin provocarea de victime civile prin ofensivele sale împotriva instituţiilor educaţionale şi culturale care au lăsat 658.000 de copii din Fâşia Gaza fără acces la şcoală timp de 20 de luni.
Între 7 octombrie 2023 şi sfârşitul lunii februarie 2025, perioada acoperită de raport, au fost raportate atacuri asupra a 403 din cele 564 de şcoli din Gaza, dintre care 85 au fost complet distruse.
Multe dintre şcoli erau administrate de Agenţia ONU pentru Refugiaţii Palestinieni (UNRWA). În atacurile israeliene asupra instituţiilor de educaţie şi a altor locaţii care serveau ca refugiu au murit, până în februarie, cel puţin 742 de persoane, a indicat raportul, care a denunţat şi asasinarea a cel puţin 800 de lucrători în şcoli şi universităţi.
Israelul a vizat, repetat, și lăcașurile de cult din Fâșia Gaza
Investigaţia analizează, de asemenea, incendiile şi demolările deliberate ale şcolilor, campusurilor universitare şi altor infrastructuri educaţionale de către forţele israeliene, precum şi utilizarea militară a acestora contrar legislaţiei internaţionale, atât de către Hamas, cât şi de către armata israeliană. De exemplu, în raport se menţionează transformarea unei părţi din campusul Universităţii Al-Azhar în sinagogă pentru trupele israeliene şi, de asemenea, în depozit de muniţii şi vehicule militare.
Atacurile Israelului asupra educaţiei din Palestina nu se limitează la Fâşia Gaza. Raportul denunţă faptul că sporirea controalelor de securitate şi a atacurilor asupra facilităţilor, unele dintre ele comise de colonişti, au afectat peste 806.000 de studenţi palestinieni în Cisiordania. În acest teritoriu, raportul denunţă atacuri asupra a 141 de şcoli, uciderea a 96 de studenţi şi patru angajaţi în domeniul educaţiei, precum şi reţinerea a aproximativ o mie de elevi şi profesori.
"Israelul nu a făcut aproape nimic pentru a evita atacurile intenţionate ale coloniştilor asupra facilităţilor educaţionale şi a studenţilor pentru a-i teroriza şi a-i forţa să plece", se arată în raport.
De asemenea, se menţionează presiuni asupra profesorilor şi a studenţilor israelieni şi palestinieni care şi-au manifestat sprijinul sau îngrijorarea faţă de situaţia populaţiei civile din Fâşia Gaza, inclusiv concedieri, expulzări sau chiar reţineri, "în special împotriva profesorilor şi studenţilor de sex feminin".
În ceea ce priveşte lăcaşurile de cult şi obiectivele culturale, raportul de 19 pagini denunţă atacurile din Fâşia Gaza, limitarea accesului în Cisiordania şi jafurile realizate de soldaţii israelieni în muzee şi locuri de cercetare arheologică din Fâşia Gaza.
Atacurile Israelului au vizat și distrugerea istoriei palestinienilor
Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO) a verificat daunele la 75 de obiective culturale şi religioase din Fâşia Gaza, inclusiv locuri de o importanţă istorică, cum ar fi un cimitir roman, Moscheea Omari sau Muzeul Palatului Pasha.
Pe de altă parte, raportul notează că s-au înmulţit operaţiunile militare, arestările şi hărţuirea credincioşilor şi a figurilor religioase pe Esplanada Moscheilor din Ierusalim, unul dintre cele mai sfinte locuri pentru religia islamică, ceea ce a constituit o gravă limitare a libertăţii de cult şi, în unele ocazii, a exacerbat tensiunile.
"Atacurile şi distrugerea locurilor de patrimoniu istoric, accesul limitat la acestea în Cisiordania şi încercările de a şterge istoria lor heterogenă erodează legăturile istorice ale palestinienilor cu pământul şi le slăbesc identitatea colectivă", a avertizat Pillay, care a fost, de asemenea, Înalt Comisar al ONU pentru Drepturile Omului şi preşedinta Tribunalului Penal Internaţional pentru Rwanda. Comisia pe care o conduce, creată de Consiliul Drepturilor Omului al ONU în mai 2021, va prezenta acest raport în cea de-a 59-a sesiune a Consiliului, care începe săptămâna viitoare.
În ciuda acestor acuzații, Franța continuă să susțină militar Israelul, arată alt raport
Ministerul Apărării francez dezminte de luni de zile toate acuzaţiile în acest sens.
Aceste livrări includ componente ce servesc la fabricarea de "bombe, grenade, torpile, mine şi rachete", o altă categorie incluzând "lansatoare de rachete" sau "puşti militare", potrivit acestui raport care susţine că se bazează pe date ale Autorităţii fiscale israeliene.
"Documentăm milioane de piese de artilerie expediate săptămână după săptămână, lună după lună, din Franţa în Israel", între octombrie 2023 şi aprilie 2025, a declarat pentru AFP David Adler, secretar general al PI, organizaţie cu sediul la Geneva, în marja prezentării raportului, organizată la Paris de către deputaţi ai stângii radicale (LFI) cu nouă asociaţii militante.
"Cerem răspunsuri cu privire la amploarea globală a acestor livrări şi la dimensiunea completă a angajamentului comercial şi militar francez cu Israelul", se subliniază în raport.
Este imposibil de verificat dacă aceste piese sunt efectiv utilizate de armata israeliană sau desfăşurate în Fâşia Gaza, recunosc autorii raportului.
Ministrul francez al apărării, Sebastien Lecornu, a reiterat vineri că Franţa nu vinde arme Israelului, cu două excepţii: "componente" destinate sistemelor de apărare israeliene precum "Domul de fier", care protejează ţara de atacuri aeriene, şi elemente "reexportate".
Franţa a primit în 2023 comenzi de armament în valoare de 19,9 milioane de euro din partea Israelului, o cifră relativ stabilă după 25,6 milioane în 2022 şi 19,4 milioane în 2021, potrivit raportului anual prezentat în Parlament asupra exporturilor de armament francez.
În schimb, un al doilea raport informează despre o creştere spectaculoasă a exporturilor de bunuri cu dublă utilizare (în scopuri civile şi militare) către Israel în 2023, în valoare de 192 de milioane de euro, comparativ cu 34 de milioane în 2022, majoritar material electronic.
"Oare componentele noastre sunt cele utilizate (de armata israeliană) sau acestea sunt expediate (altor ţări)? Nu putem accepta că există dubii", a declarat pentru AFP deputatul LFI Bastien Lachaud, membru al Comisiei pentru apărare, denunţând "opacitatea" executivului francez. "Trebuie să încetăm orice transfer de arme către o ţară care riscă să comită crime de război, crime de genocid", a adăugat el.
