Măsurile de austeritate adoptate de noul guvern ar putea împinge România spre colaps, scrie publicația Financial Times, după un interviu cu ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare. Acesta a declarat pentru Financial Times că o primă serie de majorări de impozite și înghețări ale cheltuielilor a intrat în vigoare la 1 august, iar alte două pachete de măsuri sunt programate pentru sfârșitul acestui an, în ciuda protestelor alimentate parțial de opoziția de extremă dreapta.
„România riscă să repete colapsul prin măsurile de austeritate esențiale”, a scris celebra publicație britanică.
Cum vede presa internațională situația economică a României
Cu 9,3% din PIB, deficitul public al României a fost cel mai mare din UE în 2024, cu mult peste pragul de 3% prevăzut în regulile fiscale ale blocului. Guvernul anterior a fost reticent în a adopta măsuri de austeritate în perioada premergătoare alegerilor de anul trecut.
Măsurile de austeritate rămân profund nepopulare după ce țara a adoptat una dintre cele mai dure serii de reduceri de cheltuieli și majorări de impozite din Europa, în urma crizei datoriilor suverane. În 2012, guvernul de la București s-a prăbușit în urma protestelor împotriva austerității, repetând evenimente similare din Grecia, Portugalia și Irlanda, amintesc jurnaliștii Financial Times.
De această dată, guvernul român încearcă să eșaloneze măsurile.
Măsurile de austeritate duc la creșterea valului naționalist
Cu toate acestea, sute de protestatari au ieșit în stradă în București și în alte orașe în această vară, liderul partidului de extremă dreapta AUR, George Simion, cerând alegeri anticipate și promițând să „refuze plata impozitelor” percepute de ceea ce el a descris ca fiind un „guvern ilegitim”.
Pachetul din 1 august include o creștere a cotei maxime de TVA de la 19 la 21%, precum și o majorare a accizelor. Orice creștere a salariilor și pensiilor din sectorul public este suspendată până în 2026. Însă măsurile mai dificile, inclusiv revizuirea guvernanței companiilor de stat și reducerea pensiilor generoase și a altor avantaje pentru foștii funcționari publici, nu au fost încă convenite.
Nazare a declarat că reforma pensiilor planificată urmărește „eliminarea privilegiilor speciale”, cum ar fi pensionarea anticipată pentru judecători, care în prezent pot începe să primească pensii la vârsta de 40 de ani.
