Inflația a scăzut puternic în vară
Consiliul de administrație al BNR a decis și menținerea nivelurilor actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
BNR arată că rata anuală a inflației a coborât semnificativ în primele două luni ale trimestrului al treilea, ajungând la 8,16% în iulie și la 6,17% în august, de la 10,42% în iunie.
Scăderea a fost determinată în principal de efectele de bază asociate eliminării plafonului pentru prețul energiei electrice și majorării TVA și accizelor în perioada similară a anului trecut.
Și inflația de bază CORE2 ajustat a scăzut, de la 8,3% în iunie la 6,2% în august, pe fondul efectelor de bază, al reducerii unor prețuri agroalimentare și al slăbirii cererii de consum.
BNR anticipează o nouă creștere a inflației
În ciuda scăderii din ultimele luni, BNR estimează că rata anuală a inflației va reveni pe o traiectorie ascendentă până la sfârșitul anului.
Potrivit băncii centrale, presiunile vor veni în principal din creșterea prețurilor la combustibili și energie, dar și din majorarea cotațiilor altor materii prime, inclusiv produse agroalimentare.
BNR indică drept factori de risc prelungirea conflictului din Orientul Mijlociu, seceta severă din acest an și evoluția cursului de schimb al leului.
Pe termen mai lung, banca centrală estimează că presiunile dezinflaționiste vor deveni mai evidente, în special ca urmare a reducerii cererii agregate și a continuării consolidării bugetare.
Economia a stagnat în trimestrul al doilea
BNR arată că activitatea economică a stagnat în trimestrul al doilea din 2026, după o contracție de 0,1% în primul trimestru.
Comparativ cu aceeași perioadă din 2025, economia s-a contractat cu 0,4% în trimestrul al doilea, față de o scădere de 1,2% în primele trei luni ale anului.
Banca centrală estimează o redresare a activității economice în trimestrul al treilea, inclusiv pe fondul evoluției agriculturii. Totuși, raportat la aceeași perioadă a anului trecut, perspectivele privind PIB-ul s-au deteriorat.
Consumul gospodăriilor și industria, sub presiune
Potrivit BNR, consumul gospodăriilor a continuat să scadă în termeni anuali, în timp ce industria și construcțiile au avut evoluții slabe.
Vânzările cu amănuntul și-au atenuat declinul în iulie și august, dar serviciile prestate populației au continuat să se contracteze.
În același timp, producția industrială și volumul lucrărilor de construcții au înregistrat scăderi față de perioada similară a anului trecut.
Piața muncii: mai puțini salariați, dar șomaj mai mic
Datele analizate de BNR indică noi scăderi ale numărului de salariați în iunie și iulie.
Pe de altă parte, rata șomajului calculată conform metodologiei BIM a revenit la 6,4% în iulie-august, de la o medie de 6,8% în trimestrul al doilea.
Totodată, intențiile de angajare pe termen foarte scurt s-au redresat în trimestrul al treilea, deși deficitul de forță de muncă raportat de companii a continuat să scadă și a ajuns la cel mai redus nivel din ultimii șase ani.
Leul și randamentele titlurilor de stat au fost sub presiune
BNR notează că, după o perioadă de evoluție relativ liniară, dobânzile de pe piața monetară au început să crească în a doua parte a lunii septembrie și mai accentuat la începutul lunii octombrie.
Randamentele titlurilor de stat pe termen mediu și lung au avut fluctuații mai mari în septembrie și au crescut considerabil, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, al situației politice interne și al incertitudinilor asociate.
Și cursul leu/euro a crescut abrupt la sfârșitul lunii septembrie și la începutul lunii octombrie, stabilizându-se ulterior la un nou nivel.
BNR avertizează asupra riscurilor externe și interne
Banca centrală consideră că evoluțiile din Orientul Mijlociu și criza energetică reprezintă riscuri importante pentru economie și inflație.
Acestea pot afecta puterea de cumpărare și încrederea consumatorilor, activitatea și profiturile companiilor, dar și costurile de finanțare ale României.
BNR atrage atenția și asupra incertitudinilor legate de continuarea consolidării bugetare și subliniază că absorbția și utilizarea fondurilor europene sunt esențiale pentru diminuarea efectelor contracționiste ale măsurilor fiscale și ale șocurilor externe.
Dobânda-cheie rămâne la 6,5%
În acest context, BNR a decis să mențină dobânda de politică monetară la 6,50% pe an.
Rata Lombard rămâne la 7,50%, iar dobânda pentru facilitatea de depozit la 5,50%.
„Deciziile CA al BNR vizează asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile”, transmite banca centrală.
BNR precizează că va monitoriza în continuare evoluțiile interne și internaționale și este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune pentru menținerea stabilității prețurilor și financiare.
Următoarea ședință a Consiliului de administrație al BNR dedicată politicii monetare va avea loc pe12 noiembrie 2026.
