Datoria Greciei este estimată să scadă la aproximativ 137% din produsul intern brut (PIB) în 2026, de la 145% în 2025. În cazul Italiei, raportul Trezoreriei indică o creștere de la 137,1% din PIB în 2025 la 138,6% în 2026, conform unor surse citate de Reuters.
Grecia a primit sprijin financiar de 280 de miliarde euro
Evoluția Greciei marchează o schimbare importantă pentru o economie care, după criza financiară globală din 2008, a intrat într-o criză severă a datoriilor suverane. Grecia a devenit atunci primul stat dezvoltat care a avut nevoie de programe masive de asistență financiară internațională pentru a evita intrarea în incapacitate de plată.
Între 2010 și 2015, Grecia a primit trei pachete de sprijin financiar în valoare totală de aproximativ 280 de miliarde euro, echivalentul a circa 327,4 miliarde dolari în prezent, de la Uniunea Europeană, Banca Centrală Europeană și Fondul Monetar Internațional.
În schimbul acestor programe, Grecia a aplicat ani de măsuri dure de austeritate, inclusiv reduceri ale pensiilor, salariilor și serviciilor publice. Aceste politici au fost urmate de recesiune prelungită și șomaj ridicat.
De ce scade datoria Greciei
Scăderea datoriei Greciei face parte dintr-o strategie mai amplă de accelerare a rambursării împrumuturilor primite în timpul programelor de salvare. Autoritățile elene intenționează să facă o rambursare anticipată de 7 miliarde euro, echivalentul a 8,18 miliarde dolari, mai târziu în acest an.
Pandemia de COVID-19 a provocat o creștere temporară a datoriei, pe fondul împrumuturilor contractate pentru susținerea economiei în timpul restricțiilor. Totuși, din 2020, Grecia a înregistrat una dintre cele mai abrupte scăderi ale raportului datorie-PIB din Europa.
Această reducere a fost susținută de creșterea economică, Grecia depășind în mod constant media zonei euro la ritmul de creștere a PIB. Reuters notează că revenirea economiei a fost alimentată de investiții, cererea internă și turism, cu o creștere anuală de peste 2% în ultimii ani.
Italia are o traiectorie diferită a datoriei
În timp ce Grecia își reduce povara datoriei, Italia se confruntă cu o dinamică opusă. Datoria publică este estimată să crească de la 137,1% din PIB în 2025 la 138,6% în 2026, potrivit planului bugetar al Trezoreriei.
Italia a avut trei ani consecutivi de creștere economică sub 1% între 2023 și 2025, iar tendința ar urma să continue. Totodată, țara a coborât estimările de creștere economică la 0,6% atât pentru 2026, cât și pentru 2027.
Pentru piețele financiare, această schimbare contează deoarece Italia are una dintre cele mai mari economii ale zonei euro și un volum ridicat al datoriei publice. O creștere a raportului datorie-PIB poate pune presiune pe costurile de finanțare, mai ales într-un context de creștere economică slabă.
Ce înseamnă schimbarea pentru zona euro
Depășirea Greciei de către Italia nu înseamnă că datoria Greciei a devenit redusă în termeni absoluți sau că riscurile au dispărut. Raportul de aproximativ 137% din PIB rămâne ridicat după standarde internaționale.
Diferența importantă ține însă de direcție și de structura datoriei. GreekReporter.com notează că o parte semnificativă a datoriei Greciei este deținută de instituții europene stabile, în condiții considerate mai favorabile și pe termen lung, ceea ce o face mai ușor de gestionat decât în perioada crizei.
Pentru Grecia, ieșirea de pe primul loc în clasamentul îndatorării din zona euro ar marca o etapă simbolică după mai mult de un deceniu de ajustări fiscale. Pentru Italia, însă, datele pun în prim-plan provocările structurale legate de creșterea economică lentă și de menținerea datoriei la un nivel foarte ridicat.
