Urmatoarele patru saptamani ar putea reprezenta sfarsitul calitatii de membru pentru Grecia in Zona Euro, daca statul elen nu va ajunge la un acord cu creditorii sai, UE, BCE si FMI. Primele discutii de ieri au pornit deja cu stangul, iar cele doua parti nu au ajuns la nici un consens. De altfel, Grecia nu va beneficia de o perioada de gratie daca nu va plati datoria de 1,6 miliarde de euro catre FMI, scadenta pe 30 iunie, a avertizat directorul general al FMI, Christine Lagarde, presand astfel statul elen sa ajunga la un acord cu creditorii.
Programul de asistenta financiara in valoare de 240 de miliarde de euro, din care Grecia mai are de primit 7,2 miliarde de euro, se incheie pe 30 iunie, in aceeasi zi in care statul elen trebuie sa faca plata catre FMI. Grecia are o datorie totala de 320 de miliarde de euro, dintre care 65% catre tari din zona euro si catre FMI, iar 8,7% catre Banca Centrala Europeana (BCE). Iata ce s-a intamplat pana astazi, vineri 19 iunie, si ce s-ar putea intampla in urmatoarele zile, scenarii care ar putea creiona viitorul Zonei Euro si al Uniunii Europene:
- Joi 18 iunie: Sansa unui acord intre Grecia si creditorii sai, ratata
Ministrii de Finante din statele membre ale Zonei Euro nu au ajuns la nici un acord cu Grecia pe 18 iunie, insa acestia se pot reuni in orice moment daca Atena va semnala disponibilitate pentru concesii. "Eu sunt convinsa ca un acord cu Grecia este inca posibil", a transmis cancelarul, Angela Merkel, potrivit ziarului italian La Repubblica. "Imi mentin convingerea ca, daca exista vointa, este posibil. Daca liderii Grceiei au vointa, un acord este posibil, dar Grecia trebuie sa aplice reformele structurale promise", a spus Angela Merkel.
Citeste si:
- 19 iunie: Vineri nu aduce nimic nou sub soare... deocamdata
In Luxemburg se desfasoara a doua zi de intalniri, iar in teorie toti actorii implicati in negocieri vor fi in acelasi loc, in acelasi timp. Dar daca nu va exista o schimbare drastica a contextului - o panica brusca a pietei, de exemplu, sau cozi interminabile formate la bancile grecesti - in lipsa unui acord joi, ziua de astazi nu anunta mare lucru. Financial Times scria joi ca in lipsa unui acord, liderii Zonei Euro ar putea lua in considerare un summit duminica in regim de urgenta a sefilor de guverne din cele 19 tari cu moneda comuna.
Intre timp, guvernul elen sustine ca are loc un complot pentru provocarea iesirilor de capital de Grecia, in timp ce ministrul de Finante Yanis Varoufakis acuza banca centrala a tarii ca alimenteaza temerile legate de criza lichiditatilor. De asemenea, bancile din Grecia ar putea sa ramana inchise luni din cauza retragerilor masive de lichiditati, au avertizat joi oficiali ai Bancii Centrale Europene, la reuniunea ministrilor de Finante din Zona Euro.
Citeste si:
Deponentii eleni au retras din banci in ultimele trei zile circa doua miliarde de euro, iesirile de capital accelerand rapid in urma esuarii negocierilor dintre reprezentantii Guvernului si cei ai creditorilor, la sfarsitul saptamanii trecute. Cele doua miliarde de euro retrase in primele trei zile ale saptamanii reprezinta circa 1,5% din depozitele totale ale populatiei si companiilor, de 133,6 miliarde de euro, existente in bancile elene la sfarsitul lunii aprilie. Pana in aceasta saptamana, retragerile au avut loc intr-un ritm de 200-300 milioane euro zilnic.
- 22 iunie: Posibil summit de urgenta
Sefii de stat si de guvern din tarile zonei euro se vor reuni luni, la Bruxelles, pentru un summit pe tema crizei din Grecia, afirma surse europene citate de Sky News. "In contextul rezultatului reuniunii ministrilor de Finante din Eurogrup, este urgent sa existe o reuniune pentru discutarea situatiei din Grecia la cel mai inalt nivel politic", a declarat un oficial european.
Citeste si:
Unii oficiali considera ca summit din Zona Euro, setat sa inceapa pe 25 iunie, ar fi inutil daca nu s-a ajuns deja la un acord intre ministrii de Finante, din moment ce acestia sunt cei care negociaza fondul oricarui acord de salvare. Dar, altii cred Alexis Tsipras, primul ministru grec, vrea sa incheie un acord, din moment ce a insistat in repetate randuri ca orice intelegere trebuie sa fie adoptata la cel mai inalt nivel politic.
- 23 iunie: Cel mai negativ scenariu
Daca in cele din urma, nu se va ajunge la nici un acord, cele mai nedorite scenarii ar putea avea loc, inclusiv controale de capital pentru a limita retragerile din bancile elene si pentru a preveni un colaps financiar total in Grecia. Daca o banca elena ar intra in colaps, Banca Centrala Europeana - care mentine institutiile de credit grecesti in viata, prin finantari de urgenta - ar putea fi obligata sa o declara insolvabila si sa-si retraga toata asistenta. Fara imprumuturi de urgenta, bancile elene s-ar prabusi, iar singura modalitate de a le reporni ar fi crearea unei noi banci centrale cu o noua moneda.
Citeste si:
- 25 iunie: UE trebuie sa faca fata si altor probleme
Aceasta este data de incepere a unui summit UE programat de multa vreme. Cu toate acestea, intalnirea are deja un program incarcat, inclusiv prezentarea planurilor promise de catre prim-ministru britanic David Cameron cu privire la renegocierea relatiei Marii Britanii cu UE. Oficialii din Zona Euro considera din ce in ce mai mult ca in acest punct va fi prea tarziu pentru a mai salva Grecia.
- 30 iunie:
In cazul nerambursarii datoriei catre FMI, agentiile de rating vor declasa datoria suverana a Greciei la categoria default partial, iar asta va duce, in cateva zile sau saptamani mai tarziu, la un downgrade al bancilor si al tuturor institutiilor publice. Moody’s a anuntat ca va revizui ratingul pentru Grecia pe 31 iulie. E posibila si o devalizare a bancilor: depozitele bancare din Grecia ar putea scadea sub 100 de miliarde de euro. Am putea asista la instituirea controlului de capital, asa cum s-a intamplat recent in Islanda si Cipru.
Citeste si:
- 1 iulie:
Intalnirea Consiliului Guvernator al BCE ar putea determina banca centrala sa ceara mai mult colateral pentru a mentine programul ELA (Emergency Liquidity Assistance – Asistenta de Urgenta cu Lichiditati)
- 8-17 iulie:
Grecia s-ar putea dovedi incapabila sa-si plateasca datoriile (450 milioane euro catre FMI, 11,67 miliarde yeni in imprumuturi si 71 milioane euro dobanzi la titlurile de stat cu maturitate de 3 ani, emise in 2014)
- 20 iulie:
In cazul neplatii datoriei de 3,5 miliarde de euro catre BCE, programul ELA va fi oprit, ducand la nationalizarea sectorului bancar, aflat in stare de insolventa. Un nou default va fi considerat un Grexit de facto. Pentru a ramane macar cu un picior in zona euro, guvernul Greciei ar putea incerca sa introduca o moneda paralela pentru o perioada limitata de timp (asa numitele titluri de datorie cu valoare monetara) insa, fara un sprijin financiar substantial, statul elen va fi nevoit sa lanseze o noua moneda in Grecia.
Citeste si:
Devalorizarea… o iluzie
In cazul unui Grexit, Grecia ar putea implementa o devalorizare monetara intre 50% si 70%. O recesiune fara precedent va urma in 2016. In Argentina, in anul post-default, recesiunea a atins 11%. O cifra similara pare plauzibila si in cazul Greciei. In pofida a ceea ce cred sustinatorii unui Grexit, devalorizarea monetara este doar o iluzie si nu va ajuta tara sa castige in competitivitate. Devalorizarea ar fi eficienta doar daca balanta de plati a Greciei nu ar fi structural in deficit. Ca volum, importurile sunt de trei ori mai mari decat exporturile. In acest caz, devalorizarea e doar un simbol al unei economii pe moarte si ar declansa o criza umanitara nemaivazuta din '45 incoace.
Adoptarea unei noi monede care sa inlocuiasca euro ar putea fi, de asemenea, dificila. Nu se stie daca grecii o vor face. Probabil o vor privi cu suspiciune, asa cum arata toate studiile despre apartenenta Greciei la UE. Cel mai negru scenariu – cu mai multe monede aflate in paralel in circulatie pe o perioada mai lunga – devine si el plauzibil. S-ar putea intampla, avand in vedere ca aproximativ 100 de miliarde de euro au fost retrasi din sectorul bancar de la sfarsitul lui 2009 si au fost tinuti la ciorap de-atunci incoace.
Am putea asista la o piata neagra a monedelor, similar cu ceea ce putem vedea in Argentina si Venezuela. Grecii vor prefera moneda puternica – euro si vor dori sa scape de cea noua. Legea lui Gresham va functiona perfect: banii rai ii scot la iveala pe cei buni. De fapt, asta ar putea duce la un fel de “eurizare” a economiei elene. Nu e nicio indoiala ca Grecia va fi marele perdant in cazul in care negocierile cu creditorii vor esua.
Un cost destul de mic pentru statele europene
Partial sau total, defaultul Greciei nu va duce la o deteriorare a sistemului de finante publice sau la cresteri de taxe in statele din Europa. Nivelul imprumuturilor a fost deja integrat in calculul datoriei publice, ceea ce inseamna ca nu va creste imediat.
Defaultul Greciei va determina statele UE sa-si refinanteze imprumuturile pe pietele financiare. Dar, luand in calcul un mediu financiar caracterizat prin dobanzi scazute si o crestere a inflatiei in urmatorii ani, nerambursarea imprumutului de catre Grecia nu ar trebui sa provoace nicio “durere” finantelor publice, chiar si in cazul unor contributori importanti, cum sunt Germania si Franta. Cu toate acestea, creditorii ar putea renunta la dobanzi de aproximativ 1,5%. In ceea priveste Franta, asta ar putea insemna o crestere a contestatei “taxe pe bogatie” pana la 75% (egal cu 200 de milioane euro anual).
O contaminare economica si financiara
In fine, riscul unei contagiuni economice si financiare in Europa este limitat, avand in vedere ca expunerea mediului de business catre Grecia este destul de scazuta. 85% din datoria elena este in mainile entitatilor publice. Bancile europene nu mai detin nimic din datoria suverana a Greciei, sau detin foarte putin. In ceea ce priveste bancile franceze, expunerea la datoria corporate a Greciei este de 200 de milioane de euro. Din 2010, implementarea planurilor interne de contingenta pentru a face fata riscului datoriei suverane a Greciei si politicile prudente au ajutat la imunizarea industriei financiare europene.
Cu toate acestea, am putea asista la o speculare excesiva pe termen scurt a fondurilor hedge impotriva statelor cele mai indatorate sau bancilor mai fragile. Din aceasta perspectiva, Italia ar putea fi prima vizata, avand in vedere datoria sa publica mare si sectorul public fragmentat. Pana acum, cresterea dobanzilor din statele din sudul Europei nu poate fi interpretata ca o dovada a contaminarii: e doar un semn de normalizare. Investitorii integreaza acum factorii de risc dupa o perioada de dobanzi anormal de scazute.
In orirca caz, o contagiune ar putea fi declansata de actiunea BCE. Nu putem elimina ipoteza ca Banca Centrala Europeana va creste, temporar, ritmul in care cumpara asseturi de pe pietele secundare. Dimensiunea limitata a pietei de bonduri din Europa ar trebui sa permita un control temporar al pietei, astfel incat atacurile venite de la fondurile hedge sa se incheie.
Pe de alta parte, ramane dificil de estimat impactul politic al Grexitului. Polarizarea opiniei publice din Germania, Danemarca, Spania si Finlanda, plus perspectiva unui Brexit (iesirea posibila a Marii Britanii din UE) reflecta faptul ca nu s-a mai discutat si lucrat de mult la comun in Europa. Iesirea Greciei din zona euro ar declansa un semnal de alarma care ar arata europenilor ca nu mai au interese si destine comune, sau dorinta de a trai impreuna. Adevarata miza a dosarului grec este cu siguranta politica, nu economica. Premierul elen Alexis Tsipras a inteles cu siguranta asta si vrea sa aduca in discutie datoria Greciei la urmatorul Consiliu European care va avea loc pe 25-26 iunie. Cu alte cuvinte, nu asteptati nimic de la intalnirea Eurogrupului de azi.
Nota: O parte din informatiile utilizate in acest articol au aparut initial pe Financial Times, Mediafax si intr-o analiza Saxo Bank.
Sursa foto: Grecia si zona euro/ Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
