Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a acceptat invitația de a se alătura Consiliului pentru Pace al președintelui american Donald Trump, relatează BBC.
Un comunicat al biroului său preciza că Netanyahu va deveni membru al consiliului „care va fi format din lideri mondiali”.
Trump l-a invitat și pe Vladimir Putin, dar Moscova încă nu a dat un răspuns.
Steve Witkoff a declarat că în consiliu ar fi acceptat deja 20 sau 25 de lideri mondiali, relatează CBS.
Ministrul egiptean de Externe a afirmat și el public că Egiptul va accepta invitația lui Donald Trump.
Din consiliu de pace pentru Gaza la organizație concurentă ONU
Inițial, se credea că scopul consiliului era de a ajuta la încheierea războiului de doi ani dintre Israel și Hamas în Gaza și de a supraveghea reconstrucția. Însă propunerea sa de cartă nu menționează teritoriul palestinian și pare a fi concepută pentru a înlocui funcțiile ONU.
Emiratele Arabe Unite și Bahrain au fost, de asemenea, de acord să se alăture, la fel ca Albania, Armenia, Azerbaidjanul, Belarusul, Ungaria, Kosovo, Kazahstanul, Marocul și Vietnamul. Multe altele și-au exprimat rezervele.
Nu este clar câte țări au fost invitate să se alăture noului organism al lui Trump, Canada, Rusia, Turcia și Marea Britanie numărându-se printre ele, dar nu au răspuns încă public.
Norvegia a declarat că nu se va alătura deoarece propunerea actuală „ridică o serie de semne de întrebare”, în timp ce Franța și Suedia au indicat că vor face același lucru.
Ce clauze favorabile și-a trecut Trump în carta Consiliului de Pace
Conform unei copii a cartei divulgate presei, statele membre vor primi un mandat reînnoibil de trei ani, dar își pot asigura un loc permanent dacă contribuie cu 1 miliard de dolari la finanțarea consiliului.
Documentul precizează că acest Consiliu pentru Pace va fi „o organizație internațională care urmărește să promoveze stabilitatea, să restabilească o guvernare fiabilă și legală și să asigure o pace durabilă în zonele afectate sau amenințate de conflict”.
Aceasta „va îndeplini astfel de funcții de consolidare a păcii în conformitate cu dreptul internațional”, adaugă acesta.
Trump va fi președintele comisiei, dar va „servi separat” și ca reprezentant al SUA. Un oficial american a declarat că președinția poate fi deținută de Trump „până când acesta demisionează”, dar că un viitor președinte american poate alege un nou reprezentant.
În calitate de președinte, el va avea „autoritatea exclusivă de a crea, modifica sau dizolva entități subsidiare, după cum este necesar sau oportun pentru îndeplinirea misiunii Consiliului pentru Pace”, conform documentului.
De asemenea, oficialii americani spun că el va selecta „lideri de statură mondială” pentru a servi mandate de doi ani într-un Consiliu Executiv care va ajuta la îndeplinirea misiunii Consiliului pentru Pace.
Trump vrea să-și pună apropiații în Consiliul Executiv, inclusiv pe ginerele său
Vinerea trecută, Casa Albă a numit cei șapte membri ai Consiliului Executiv fondator . Printre aceștia s-au numărat secretarul de stat american Marco Rubio, trimisul special pentru Orientul Mijlociu Steve Witkoff, ginerele lui Trump, Jared Kushner, precum și fostul prim-ministru britanic Tony Blair.
Trump l-a numit, de asemenea, pe Nickolay Mladenov, politician bulgar și fost trimis al ONU pentru Orientul Mijlociu, reprezentant al Consiliului pentru Pace pe teren în Gaza în timpul celei de-a doua faze a planului de pace al lui Trump, care ar trebui să includă reconstrucția și demilitarizarea teritoriului, inclusiv dezarmarea Hamas, precum și retragerea completă a forțelor israeliene.
Mladenov va acționa ca o legătură cu un guvern tehnocrat palestinian care va „supraveghea restaurarea serviciilor publice de bază, reconstrucția instituțiilor civile și stabilizarea vieții de zi cu zi”.
Un Consiliu Executiv separat pentru Gaza va ajuta la sprijinirea guvernului tehnocrat, potrivit Casei Albe.
Witkoff, Kushner, Blair, Rowan și Mladenov vor face parte din acest grup alături de ministrul turc de externe, Hakan Fidan, șeful serviciilor secrete egiptene, Hassan Rashad, ministrul qatarez pentru afaceri strategice, Ali al-Thawadi, ministrul de stat al Emiratelor Arabe Unite pentru cooperare internațională, Reem al-Hashimy, miliardarul dezvoltator imobiliar israelian, Yakir Gabay, și Sigrid Kaag, politiciană olandeză și coordonatoare specială a ONU pentru procesul de pace din Orientul Mijlociu.
