Năsui a depus jurământul ca ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării pe 28 august 2026, în Guvernul condus de Vasile Tofan. Premierul moldovean a indicat încă de la instalarea acestuia că reforma întreprinderilor și activelor statului, atragerea investițiilor și simplificarea relației dintre administrație și mediul de afaceri vor intra în atribuțiile noului ministru.
Numirea de la Chișinău marchează o schimbare importantă în cariera politică a lui Năsui. Acesta a fost ministru al Economiei, Antreprenoriatului și Turismului în România în perioada 2020-2021 și parlamentar din 2016. Mandatul său de deputat în Parlamentul României a încetat prin demisie la 20 septembrie 2026.
S-ar întoarce în România dacă i se pune pe masă un nou mandat de ministru?
Năsui, care spune că între timp a devenit și cetățean al Republicii Moldova, explică intrarea sa în Guvernul Tofan tocmai prin apropierea dintre viziunea economică a premierului și propriile idei privind liberalizarea economiei.
„Cred că a existat o afinitate foarte mare între mine și domnul Tofan în privința ideilor de reformă pe care le consider foarte importante pentru Moldova și care, din păcate, probabil nu vor fi implementate prea curând în România”, a declarat Claudiu Năsui.
Întrebat dacă s-ar întoarce în România dacă i s-ar propune un minister în cabinetul Siegfried Mureșan, sau în cadrul altui viitor Guvern, Năsui a negat că ar părăsi prea curând Guvernul Tofan.
”Eu sunt dedicat muncii mele în Guvernul Tofan. Până când îmi termin treaba sau până când se întâmplă altceva, voi rămâne în Guvernul Tofan ca să duc la capăt ceea ce am început și ceea ce vom începe împreună cu domnul Tofan și cu ceilalți colegi. Pentru mine este foarte interesant și important să fac parte din această oportunitate a Moldovei de a deveni membră a Uniunii Europene și să fac parte din guvernul care poate contribui la acest lucru”, a declarat Năsui.
„România încă are un plan B, un plan C, un plan D”
Claudiu Năsui spune că există numeroase lecții care pot fi transferate de la București la Chișinău, dar consideră că diferența majoră este urgența reformelor.
„Cred că situația economică a Moldovei face reformele mult mai urgente decât în România. România încă are un plan B, un plan C, un plan D. Are mai multe mecanisme europene de siguranță, pe care Moldova le are într-o măsură mai mică. Nu spun că nu există deloc, dar sunt mai puține. Pentru Moldova, în acest moment, lucrurile chiar trebuie să reușească. Nu există altă opțiune decât să fie făcute aceste reforme”, a spus Năsui.
O diferență importantă între cele două țări constă în faptul că guvernele din România au o mai mare libertate în privirea modificării legislației, prin intermediul ordonanțelor de urgență.
„În România există ordonanțele de urgență, prin care guvernele pot schimba legea foarte rapid. Aici trebuie să mergi în Parlament pentru a schimba legea, ceea ce este normalitatea europeană și, din punctul meu de vedere, este mai bine așa”, a spus Năsui.
Ghimpele din talpa lui Năsui: Companiile de stat și ineficiența acestora
Dacă ar trebui să indice reforma cu cea mai mare miză imediată, Năsui pune pe primul loc companiile de stat.
„În primul rând, aș vrea să reformăm companiile de stat. Dacă reușim să reformăm companiile de stat în viziunea Guvernului Tofan, atunci va fi un salt uriaș înainte. Probabil vom face ceva ce alte țări, nu spun neapărat România, ar fi trebuit să facă de mult timp”, a declarat ministrul.
Potrivit datelor Agenției Proprietății Publice din Moldova, cele 75 de entități active analizate de instituție au avut în 2025 venituri din vânzări cumulate de 68,5 miliarde de lei moldovenești (aproximativ 17,86 miliarde de lei românești) și un profit net agregat de peste 3,1 miliarde de lei moldovenești (808 milioane RON). Dintre acestea, 57 au fost profitabile, iar 18 au raportat pierderi.
În funcție de venituri, cele mai mari companii de stat din Republica Moldova sunt:
- Energocom, controlată integral de stat, cu venituri din vânzări de 20,28 miliarde de lei moldovenești (5,29 miliarde RON);
- Moldovagaz, unde statul moldovean deține 35,33%, cu venituri de circa 15,39 miliarde de lei moldovenești (4,01 miliarde RON);
- Loteria Națională a Moldovei, cu 13,26 miliarde de lei moldovenești (3,46 miliarde RON);
- Termoelectrica, cu aproximativ 4,75 miliarde de lei moldovenești (1,24 miliarde RON);
- Furnizarea Energiei Electrice Nord, cu aproximativ 4,12 miliarde de lei moldovenești (1,07 miliarde RON);
- Aeroportul Internațional Chișinău, cu aproximativ 1,94 miliarde de lei moldovenești (506 milioane RON), urmat de Moldtelecom, cu circa 1,68 miliarde de lei moldovenești (aproximativ 438 milioane RON).
Cifrele arată și diferențe importante între companii. Unele dintre cele mai mari entități de stat sunt profitabile, însă în portofoliu există și companii care continuă să acumuleze pierderi. Calea Ferată din Moldova, spre exemplu, a raportat pentru 2025 venituri din vânzări de aproximativ 700,6 milioane de lei moldovenești (182,7 milioane RON) și o pierdere netă de aproape 90 de milioane de lei moldovenești (23,5 milioane RON).
„În ceea ce privește companiile de stat, aș vrea să fie restructurate toate”, a afirmat ministrul, care însă nu a numit punctual companiile cu care ar vrea să înceapă. El spune că nu poate anunța încă o ordine a priorităților, înainte ca discuțiile din interiorul Guvernului să fie încheiate.
Năsui vrea listări și capital privat în companiile statului: „Nu cred că întreprinderile de stat funcționează bine, în general”
Ministrul susține deschiderea întreprinderilor de stat către capital privat și listarea unora dintre acestea pe bursa nou-lansată, o abordare pe care o leagă direct de opiniile economice pe care le-a susținut și în perioada în care activa în politica din România.
Pot spune însă atât: uitați-vă la cei zece ani ai mei în politica din România și veți vedea care sunt opiniile mele. Nu cred că întreprinderile de stat funcționează bine, în general. Nu cred că au stimulentele corecte, nu cred că au informația corectă și nu au motivația corectă de profit și pierdere
- Claudiu Năsui -
Soluția pe care o vede este introducerea unei discipline mai apropiate de cea a pieței de capital, inclusiv prin atragerea unor investitori privați.
„De aceea cred că reforma trebuie să meargă în direcția listării lor și a atragerii de capital străin sau capital privat în interiorul lor”, a spus ministrul.
Republica Moldova are deja o Strategie națională de dezvoltare a pieței de capital pentru perioada 2025-2030, care urmărește atragerea mai multor investitori și creșterea accesului companiilor la finanțare pe termen lung.
Năsui spune că privatizările și dezvoltarea pieței de capital fac parte din discuție, dar evită deocamdată să identifice companiile care ar putea ajunge la bursă.
„În privința privatizărilor și a unei noi piețe de capital, acesta este un lucru pe care și Uniunea Europeană ne încurajează și dorește să îl facem. Deci da, este cu siguranță parte din plan. Dar trebuie să avem o viziune mare. Guvernele nu pot face micromanagement. Trebuie să existe o perspectivă macro asupra lucrurilor și schimbări la nivel de politici publice, nu doar măsuri punctuale”, a declarat Năsui.
„Nu pot spune acum numele companiilor care ar putea fi listate. Le voi spune de îndată ce voi avea discuțiile necesare cu colegii mei”, a adăugat ministrul.
Reforma companiilor de stat nu este singura componentă a agendei sale. Năsui pune în aceeași ecuație dereglementarea și debirocratizarea, cu obiectivul declarat de a reduce rolul statului în alocarea resurselor și de a crea mai mult spațiu pentru mecanismele de piață.
Planul UE de 1,9 miliarde de euro pentru Moldova. Năsui spune că absorbția care depinde de el poate ajunge la 100%
Reformele economice se suprapun cu una dintre cele mai mari injecții de capital european primite până acum de Republica Moldova.
Planul de Creștere al Uniunii Europene pentru Moldova are o valoare de până la 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025-2027 și reprezintă cel mai mare pachet de sprijin financiar oferit de UE țării de la independență. Finanțarea nu este însă necondiționată: tranșele sunt legate de îndeplinirea reformelor convenite între Chișinău și Uniunea Europeană.
Din suma totală, autoritățile moldovene au prezentat structura financiară ca aproximativ 400 de milioane de euro sub formă de fonduri nerambursabile și 1,5 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în condiții avantajoase. Agenda care stă la baza programului include 56 de reforme și 153 de măsuri, grupate în șapte piloni care merg de la competitivitate economică și dezvoltarea sectorului privat până la energie, infrastructură, guvernanță și stat de drept.
Potrivit Comisiei Europene, până în prezent Republica Moldova a deblocat aproximativ 504 milioane de euro din mecanism.
În acest context, Năsui spune că ținta sa este ca banii disponibili să fie absorbiți integral.
„În relația cu Uniunea Europeană și în ceea ce privește planul de creștere de 1,9 miliarde de euro, pot vorbi în primul rând pentru ministerul meu, dar am văzut și ce se întâmplă în celelalte ministere. Estimez că vom merge spre 100% absorbție”, a declarat Claudiu Năsui.
Ministrul consideră că ținta este realistă, chiar dacă procesul nu este încă încheiat.
„Avem lucruri de îndeplinit și, cel puțin în ceea ce privește Ministerul Economiei, lucrurile merg conform planului. Singurele lucruri care sunt în întârziere sunt cele în care Uniunea Europeană modifică legislația sau reglementările la nivel european și ne-a cerut să amânăm și noi”, a spus el.
Năsui descrie relația cu instituțiile europene drept una flexibilă atunci când apar astfel de situații.
„Din ce văd, suntem pe drumul cel bun. Aș mai spune că partenerii europeni mi s-au părut foarte flexibili. Vor să ajute. Dacă văd că anumite lucruri nu se potrivesc perfect cu spiritul planului de creștere, sunt dispuși să acomodeze sau să găsească soluții, astfel încât să respectăm cât mai bine spiritul acestui plan. De aceea cred că se poate ajunge la 100%”, a declarat ministrul.
Năsui: Nu alegem noi ce va face Putin mâine. Cel mai mare risc este să nu facem reformele pe care le putem controla
Pentru atragerea investițiilor, Năsui recunoaște că Republica Moldova pornește cu un dezavantaj evident, proximitatea față de războiul din Ucraina și incertitudinea geopolitică din regiune.
El spune că autoritățile din Moldova nu pot controla evoluțiile militare sau prețurile internaționale la energie, dar pot încerca să compenseze aceste riscuri printr-un mediu de afaceri mai favorabil, mai puțină birocrație și politici economice mai predictibile.
”În ceea ce privește atragerea investițiilor străine, într-un context geopolitic dificil, cred că răspunsul este să compensăm prin alte lucruri. Nu alegem noi ce va face Putin (n.red. Vladimir Putin) mâine, nu putem alege când se va opri războiul. Dacă am putea alege, am alege să se oprească imediat. Dar trebuie să facem ceea ce putem controla. Iar ceea ce putem controla trebuie făcut foarte bine”, a declarat Năsui.
Dincolo de evoluțiile geopolitice, Năsui consideră că principalul risc economic asupra căruia Guvernul poate interveni direct este unul intern.
„Cel mai mare risc economic pentru Moldova, în următorul an, este să nu facă aceste reforme. Acesta este riscul care se află în puterea guvernului”, a concluzionat Claudiu Năsui.
