Declarațiile au fost făcute într-o conferință de presă la Palatul Victoria, în care Bolojan a vorbit și despre riscul retrogradării României la categoria „junk”, situația aprovizionării cu carburanți, atacul cibernetic care a blocat Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară și proiectele necesare pentru îndeplinirea jaloanelor din PNRR.
Bolojan: Declarațiile de avere trebuie publicate obligatoriu
Proiectul privind incompatibilitățile și reforma Agenției Naționale de Integritate (ANI) a fost depus în Parlament de Cătălin Predoiu, ministru interimar al Justiției, și urmează să fie dezbătut în sesiunea extraordinară din săptămâna următoare.
Potrivit lui Ilie Bolojan, una dintre modificările apărute în urma consultărilor politice viza eliminarea obligației de publicare a declarațiilor de avere pe site-ul instituției. Documentele ar fi urmat să fie doar transmise către ANI.
„Guvernul va susține în Parlament, în comisiile de specialitate în care se va discuta acest proiect, prin cei care reprezintă Guvernul, prin secretarii de stat, prin Ministerul Justiției, ca forma adoptată de Parlament să fie cea prin care declarațiile de avere să fie publicate în mod obligatoriu pe site-ul instituției”, a declarat Ilie Bolojan.
Premierul interimar a explicat că proiectul trebuia adoptat încă din primul trimestru al anului, în baza angajamentelor asumate de România. Documentul a trecut prin mai multe etape și a fost discutat cu reprezentanții partidelor înainte de depunerea în Parlament.
La consultări au participat reprezentanții a trei partide. În urma discuțiilor, proiectul a fost modificat și înregistrat în Parlament.
Legea salarizării, legată de 770 de milioane de euro din PNRR
Ilie Bolojan a avertizat că neadoptarea proiectului noii legi a salarizării în sectorul bugetar ar însemna pierderea a 770 de milioane de euro din PNRR.
Proiectul elaborat de Ministerul Muncii nu ar urma să reducă veniturile niciunui angajat din sistemul public. În cazurile în care noul nivel de salarizare ar fi mai mic decât venitul actual, angajații ar urma să primească o compensație.
„Acolo unde noul nivel de salarizare ar trebui să fie mai mic decât cel actual, se vor oferi compensații, iar la final, în forma în care este propus, vor crește două treimi din salarii, iar o treime din salarii ar urma să stagneze”, a declarat premierul interimar.
Scopul proiectului este reducerea diferențelor salariale din sectorul public. Bolojan a susținut că actualul sistem a generat discrepanțe importante prin sporuri și alte mecanisme de majorare a veniturilor.
Cheltuielile de personal estimate pentru acest an sunt de 166 de miliarde de lei, echivalentul a 8,1% din produsul intern brut. Pentru anul următor, plafonul prevăzut inițial era de 7,9% din PIB, respectiv aproximativ 174 de miliarde de lei.
În urma negocierilor cu sindicatele și cu reprezentanții sectoarelor bugetare, Ministerul Muncii a propus un plafon suplimentar de aproximativ 12 miliarde de lei, respectiv 12,1 miliarde de lei, astfel încât cheltuielile salariale să reprezinte 8,1% din PIB. Creșterea luată în calcul este de 7,3%.
Bolojan a arătat că partidele din fosta coaliție au semnat un acord prin care se angajau să continue discuțiile și să susțină proiectul, astfel încât România să încaseze cele 770 de milioane de euro și să adopte o lege a salarizării mai echitabilă.
Respingerea proiectului nu ar reduce cheltuielile statului
Premierul interimar a susținut că respingerea proiectului nu ar genera economii bugetare. În lipsa unei noi legi, salariile din sectorul public ar urma să fie indexate începând cu 1 ianuarie, cel puțin cu nivelul inflației.
O indexare de aproximativ 7% ar însemna, potrivit calculelor prezentate de Bolojan, o creștere a cheltuielilor de aproximativ 12 miliarde de lei, apropiată de suma prevăzută în proiect.
„Prin urmare, nu doar că nu vom avea niciun fel de economie, dar nedreptățile care astăzi sunt și inechitățile vor fi și mai mult potențate, pentru că va fi o creștere, cei care au mult mai mult vor primi și mai mult, iar cei care au mai puțin vor primi și mai puțin, cumulat, așa cum v-am spus, cu pierderea acestei sume importante”, a declarat Ilie Bolojan.
Discuțiile privind proiectul au vizat și plata drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătorești, precum și actele subsecvente necesare pentru aplicarea legii.
Un guvern stabil ar reduce riscul retrogradării României
Ilie Bolojan a declarat că instalarea rapidă a unui guvern cu puteri depline ar reduce semnificativ riscul ca România să fie retrogradată de agențiile de rating la categoria „junk”.
Potrivit premierului interimar, indicatorii financiari din primul semestru respectă angajamentele asumate, iar deficitul bugetar este sub nivelul înregistrat în prima jumătate a anului precedent.
Bolojan a arătat însă că stabilitatea guvernamentală și parlamentară, precum și predictibilitatea politicilor publice, sunt factori importanți pentru menținerea încrederii în România.
„Soluția este să se găsească o formulă prin care să avem un guvern stabil în perioada următoare. Dar pentru asta trebuie să existe înțelepciune și mai puține claxoane și mai multă muncă și seriozitate”, a declarat Ilie Bolojan.
Premierul interimar a spus că plecarea sa din funcție nu ar rezolva problema, în lipsa formării unui guvern stabil care să continue reformele, absorbția fondurilor europene și măsurile de consolidare a economiei.
Menținerea sau îmbunătățirea ratingului României ar însemna dobânzi mai mici atât pentru stat, cât și pentru companiile care se finanțează din piață, potrivit explicațiilor oferite de Bolojan.
Guvernul nu estimează probleme cu carburanții în următoarele două săptămâni
Premierul interimar, care deține și funcția de ministru interimar al Energiei, a declarat că România nu ar urma să se confrunte cu probleme de aprovizionare cu carburanți cel puțin în următoarele două săptămâni.
Evaluarea a fost făcută în urma discuțiilor dintre reprezentanții Ministerului Energiei și companiile care activează pe piața carburanților.
Bolojan a arătat că războiul din Marea Neagră și atacurile cu drone au crescut riscurile pentru transportatori și au afectat capacitățile de livrare dinspre Kazahstan.
Rompetrol, care se aprovizionează din Kazahstan, caută variante suplimentare pentru transportul țițeiului. În cazul în care problema nu va fi rezolvată, compania estimează o scădere cu 10-15% a producției în luna august la Rafinăria Petromidia.
O altă problemă este legată de transportul combustibililor către vestul României, în contextul lucrărilor din zona Constanța-Fetești și al traficului feroviar ridicat din sezonul estival.
Guvernul a convenit cu CFR și cu Ministerul Transporturilor ca trenurile dedicate transportului de combustibil să circule cu prioritate noaptea.
„În zona de vest a României, unde rezervele din depozite sunt la limită, să nu avem probleme în perioada următoare”, a explicat Ilie Bolojan.
Premierul a mai precizat că eventualele modificări legislative privind comercializarea combustibililor trebuie să evite apariția unui deficit pe piață și să țină cont atât de prețurile plătite de consumatori, cât și de activitatea companiilor, a transportatorilor și a agricultorilor.
Activitatea ANCPI ar putea fi reluată în săptămâna următoare
Activitatea Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), blocată în urma unui atac cibernetic, ar putea fi reluată în cursul săptămânii următoare.
Bolojan a precizat că, potrivit informațiilor disponibile, datele privind proprietățile nu au fost compromise.
Serviciul de Telecomunicații Speciale, Serviciul Român de Informații și Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică lucrează la remedierea problemelor. Transferul aplicației care gestionează baza de date în cloud-ul guvernamental este aproape finalizat.
Serviciul de Telecomunicații Speciale urmează să evalueze securitatea aplicației, iar Centrul Național Cyberint va realiza un audit al noii infrastructuri.
Activitatea Agenției era blocată de o săptămână la momentul declarațiilor, iar perioada de nefuncționare urma să ajungă la două săptămâni până marțea următoare.
Premierul a susținut că valabilitatea contractelor semnate în anul precedent și care trebuiau finalizate până la sfârșitul lunii ar putea fi prelungită. Măsura ar permite persoanelor care au semnat antecontracte să beneficieze în continuare de cota redusă de TVA.
Bolojan a afirmat că atacul reprezintă o lecție pentru instituțiile care gestionează baze de date și a cerut respectarea standardelor de securitate, evitarea fragmentării infrastructurii și actualizarea permanentă a aplicațiilor.
