Ce a spus premierul interimar despre absorbția fondurilor europene
“Absorția fondurilor CE a validat oficil validarea cererii de plata de 2,6 milioane euro. Ca să putem absorbi fondurile sunt două direcții. Avem de îndeplinit de atins țintele și jaloanele ca sa ni se livreze banii. Avem peste 35 de jaloane, dintre care 9 sunt foarte importante, pentru că presupun reforme și modificări legislative.
Toate proiectele finalizate vor fi depuse la Parlament ca inițiative legislative. Până săptămâna viitoare vom avea opinia UE pentru ca proiectele să fie date Parlamentului.”, a precizat Ilie Bolojan.
Ilie Bolojan a vorbit și despre Legea Salarizării
- "Avem un angajament de a modifica legea salarizării, pentru ca salariile în sectorul public să fie stabilite transparent. O corelare a salarizării din sectorul bugetar cu productivitatea trebuie să țină cont de cifrele reale. Întrucât vor fi discuții pe aceste teme vă prezint câteva date: avem 1,280.000 de posturi în sectorul public, distribuite pe categorii profesionale.
Avem politici salariate decuplate de dinamica productivității muncii. Se văd creșteri salariale în sectorul public care nu au ținut cont de productivitate. România are cele mai mici venituri fiscale. Cheltuielile de personal ca procent din venituri e de 40%, dintre cele mai mari. Din fiecare leu care se colectează în România, 39 de bani acoperă salarizarea în domeniul bugetar", a mai punctat premierul interimar.
Principalele măsuri din cadrul acestei cereri de plată includ:
- Implementarea unui cloud guvernamental: România a înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește implementarea infrastructurii sale guvernamentale de cloud, peste 30 de instituții publice fiind deja conectate. Măsura vizează modernizarea administrației publice prin îmbunătățirea schimbului de date, permițând dezvoltarea unor servicii publice mai eficiente și mai ușor de utilizat.
- Decarbonizarea sectorului transporturilor și a sectorului energetic: România a adoptat măsuri de accelerare a tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon. Printre acestea se numără introducerea unor impozite mai mari pe proprietate pentru cele mai poluante vehicule și reducerea treptată a dependenței de producția de energie electrică pe bază de cărbune.
- Revizuirea cadrului fiscal: România a introdus modificări legislative pentru ca sistemul său fiscal să devină mai echitabil și mai eficient, reducând sarcina administrativă și îmbunătățind respectarea obligațiilor fiscale. Prin simplificarea procedurilor și asigurarea unei distribuții mai echilibrate a sarcinii fiscale, reforma urmărește să consolideze finanțele publice, promovând în același timp un mediu mai favorabil pentru întreprinderi.
Comisia a transmis Comitetului economic și financiar (CEF) evaluarea sa preliminară a îndeplinirii de către România a jaloanelor și a țintelor necesare pentru această plată. CEF are la dispoziție patru săptămâni pentru a emite un aviz.
Plata către România poate avea loc în urma avizului CEF și a adoptării ulterioare a unei decizii de plată de către Comisie.
România a prezentat cea de a patra cerere de plată la 19 decembrie 2025
Planul de redresare și reziliență al României stabilește investiții și reforme ample al căror scop este ca societatea și economia României să devină mai sustenabile, reziliente și pregătite pentru tranziția verde și cea digitală.
Planul este finanțat cu 21,41 miliarde euro, din care 13,57 miliarde euro sub formă de granturi și 7,84 miliarde euro sub formă de împrumuturi.
