Poate Nicușor Dan să dizolve Parlamentul?
Cabinetul Mureșan a primit astăzi doar 182 de voturi „pentru”, sub cele 233 necesare pentru învestire. Respingerea sa vine după eșecul Cabinetului Adrian Veștea și după trecerea termenului de 60 de zile prevăzut de Constituție.
Mai exact, Constituția îi permite în acest moment președintelui să dizolve Parlamentul dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Articolul 89. Textul constituțional nu stabilește că dizolvarea se produce automat, potrivit mediafax.ro.
Articolul 89 prevede că președintele poate dizolva Parlamentul după consultarea președinților Camerei Deputaților și Senatului și a liderilor grupurilor parlamentare, dacă Legislativul nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.
Prin urmare, îndeplinirea condițiilor constituționale îi deschide șefului statului posibilitatea dizolvării Legislativului, fără ca aceasta să se producă de drept.
Ce condiții trebuie îndeplinite pentru dizolvarea Parlamentului
Constituția stabilește două praguri principale pentru ca președintele să poată recurge la dizolvarea Parlamentului.
- Primul este expirarea unui termen de 60 de zile de la prima solicitare de învestitură fără ca Parlamentul să fi acordat votul de încredere unui nou guvern.
- Al doilea presupune respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.
În actuala criză politică din România, cele două condiții sunt îndeplinite. Prima solicitare de învestitură ajunsă efectiv la vot a fost cea a Cabinetului Adrian Veștea, respins în Parlament pe 22 iunie. Cabinetul Mureșan reprezintă cea de-a doua solicitare de învestitură respinsă de Legislativ.
Desemnarea lui Eugen Tomac din 4 iunie nu intră în calculul celor două solicitări respinse, deoarece acesta și-a depus mandatul înainte ca Guvernul să ajungă la votul Parlamentului.
Nicușor Dan este obligat să convoace alegeri anticipate?
Textul Articolului 89 nu spune că președintele „trebuie” să dizolve Parlamentul după îndeplinirea condițiilor, ci că acesta „poate” să o facă.
Cu toate acestea, vicepreședintele partidului, Alexandru Muraru, a declarat înaintea votului asupra Cabinetului Mureșan că liberalii iau în calcul sesizarea Curții Constituționale dacă președintele nu convoacă alegeri anticipate, argumentând că, în interpretarea constituționaliștilor partidului, îndeplinirea celor două condiții ar transforma dizolvarea Parlamentului într-o obligație.
Ce trebuie să facă președintele înainte de dizolvarea Parlamentului
Chiar dacă decide să folosească această prerogativă, președintele nu poate trece direct la dizolvarea Parlamentului. Constituția prevede mai întâi consultarea președinților celor două Camere ale Parlamentului și a liderilor grupurilor parlamentare.
Abia după această etapă poate fi luată decizia privind dizolvarea Legislativului. Există și alte limite constituționale. Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată în cursul unui an și nu poate fi dizolvat în ultimele șase luni ale mandatului președintelui sau în timpul stării de mobilizare, război, asediu ori urgență.
Dizolvarea Parlamentului înseamnă alegeri anticipate
Dacă Nicușor Dan decide dizolvarea Parlamentului, România intră în procedura care conduce la organizarea unor noi alegeri parlamentare.
Constituția stabilește că alegerile pentru Camera Deputaților și Senat trebuie să aibă loc în cel mult trei luni de la dizolvarea Parlamentului.
Dizolvarea Legislativului este pasul constituțional decisiv care ar deschide drumul către alegerile parlamentare anticipate.
Nicușor Dan poate desemna un nou candidat pentru funcția de premier
Alegerile anticipate nu sunt însă singura variantă aflată la dispoziția președintelui după respingerea Cabinetului Mureșan. Șeful statului poate continua încercările de formare a unei majorități și poate desemna un alt candidat pentru funcția de prim-ministru.
Această variantă este cu atât mai relevantă cu cât Nicușor Dan s-a declarat, înaintea votului asupra Guvernului Mureșan, împotriva anticipatelor.
Pe 29 septembrie, președintele afirma că alegerile anticipate „nu sunt o soluție”, susținând că acestea ar prelungi instabilitatea politică.
Prin urmare, faptul că sunt îndeplinite condițiile constituționale pentru dizolvarea Parlamentului nu înseamnă că România va avea automat alegeri anticipate.
