Potrivit Agerpres, programul merge în Parlament într-un context în care noul Cabinet mizează pe stabilitate fiscală și administrativă, dar și pe accelerarea investițiilor finanțate din bani europeni.
Deficit, rating și Banca de Investiții și Dezvoltare
La Finanțe, una dintre țintele centrale este reducerea deficitului bugetar cash de la aproximativ 146 miliarde lei la aproximativ 127 miliarde lei, cu o traiectorie care ar trebui să permită apropierea de aproximativ 110 miliarde lei în etapa următoare.
Programul pleacă de la un deficit ESA de 9,3% din PIB în 2024, redus la 7,9% ESA, respectiv 7,65% cash, la finalul anului 2025. Reobținerea perspectivei stabile de rating este prezentată ca obiectiv principal într-un orizont de maximum un an.
Guvernul propune și întărirea Băncii de Investiții și Dezvoltare (BID), care ar urma să fie folosită ca instrument financiar strategic al statului. Capitalizarea inițială de 3 miliarde lei ar urma să fie majorată în 2026 cu cel puțin 100 milioane euro, prin componenta de împrumut din Planul Național de Redresare și Reziliență.
Fonduri europene, investiții și companii de stat
Pe zona fondurilor europene, Cabinetul Veștea își asumă absorbția a 100% din fondurile de coeziune până în 2029 și absorbția integrală a granturilor din PNRR, cu maximizarea tragerilor din împrumuturi.
Programul include și crearea unei biblioteci digitale de proiecte de succes, pentru accelerarea investițiilor finanțate din fonduri UE, dar și interoperabilitatea între platformele Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, ANAF, Oficiul Național al Registrului Comerțului, Sistemul Electronic de Achiziții Publice, Revisal, cadastru și alte baze de date publice.
În cazul companiilor de stat, documentul prevede audit extern pentru toate companiile cu pierderi mai mult de doi ani. În transporturi, sunt menționate prioritizarea contractelor Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), reducerea subvențiilor și reforma companiilor și autorităților din subordinea Ministerului Transporturilor.
Pensii, salariu minim, educație și digitalizare
La Muncă, programul prevede indexarea pensiilor începând cu 2027, digitalizarea integrală a sistemului Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), dezvoltarea a 2.000 de servicii sociale integrate în mediul rural, protejarea puterii de cumpărare și creșterea salariului minim de la 1 iulie 2026.
În educație, programul menționează atingerea până în 2030 a țintei de 15% din bugetul general consolidat. În digitalizare, obiectivul central este crearea unei platforme unice pentru toate serviciile publice, alături de reducerea risipei în achizițiile de software și hardware.
Documentul include și obiective pe apărare, afaceri externe, sănătate, cultură, mediu și afaceri interne. Guvernul vorbește despre creșterea graduală a cheltuielilor de apărare, consolidarea rolului României la Marea Neagră, menținerea triadei strategice SUA-NATO-UE, acces echitabil la servicii medicale și o nouă politică de preț a medicamentelor.
Programul de guvernare ajunge în Parlament într-un moment de tensiune politică ridicată. PSD a decis să susțină Cabinetul Veștea, însă AUR respinge ideea de a vota noul Executiv, iar liderul senatorilor formațiunii, Petrișor Peiu, a avertizat că un astfel de vot ar aduce „prăbușirea” partidului. În paralel, Ludovic Orban a lansat un atac dur la adresa lui Nicușor Dan, acuzându-l că s-ar fi aliat cu PSD și că ar susține un Guvern bazat pe voturi venite inclusiv din zona AUR și SOS.
