Ce dosare diplomatice vor fi publice
„Declasificăm peste 5.000 de dosare diplomatice din primii ani de tranziție din arhivele MAE. Alegerile din mai 1990, mineriadele, vizita Regelui Mihai, corespondența cu URSS - toate acestea ies din sertarele in care au stat peste 30 de ani și vor fi publice”, a transmis ministrul Afacerilor Externe, Oana Ţoiu pe Facebook.
În total, sunt 5.376 de dosare, păstrate în 768 de mape de arhivă, care ocupă aproximativ 100 de metri liniari de raft. Este cea mai mare serie de documente diplomatice declasificate după cele din perioada de dinainte de 1989.
Aceasta a dat exemplu de câteva tipuri de dosare care vor fi declasificate:
- „Reacții în URSS față de Revoluția din 22 decembrie 1989"
- „Reunificarea Germaniei (1990)"
- „Relații bilaterale în legătură cu ex-regele Mihai"
- „Tratat de colaborare, bună vecinătate și amiciție cu URSS"
„Câte întrebări au rămas fără răspuns despre mineriade, anii '90, relația României cu Vestul și cu URSS-ul acelor vremuri? Cum a arătat tranziția noastră grea de la comunism spre dialogul cu puterile lumii?”, a mai scris Oana Țoiu.
„Românii au dreptul să știe cu adevărat istoria tranziției României”
Potrivit acesteia, declasificarea este un pas important pentru transparență și pentru înțelegerea istoriei recente.
„Facem lumină în dreptul nostru. Românii au dreptul să știe cu adevărat istoria tranziției României. Prea multe lucruri au rămas prea mult timp nespuse, neclare, iar în aerul închis al lipsei de informații cresc conspirațiile și neîncrederea.Transparența nu mai este doar despre trecut, ci despre lecții învățate și despre baza de memorie colectivă pe care putem construi viitorul.”, a explicat ministra Afacerlor Externe.
Documentele nu aparțin „sertarelor din subsol”
Documentele nu mai aveau statut de secret de stat de peste un deceniu, însă au fost păstrate ca secrete de serviciu. Autoritățile spun că acest lucru se va schimba treptat, iar procesul va continua inclusiv prin digitalizare și publicare.
„Documentele despre cum s-a reașezat politica externă a României după 1989 aparțin istoriei, cercetătorilor, societății. Nu sertarelor din subsol (…) Aceste documente nu mai au încadrarea de secret de stat de peste un deceniu. Au fost ținute, totuși, departe de public ca secrete de serviciu. Schimbăm asta an cu an și vom continua procesul, inclusiv cu pași viitori de digitalizare și publicare”, a scris Oana Țoiu pe pagina sa de Facebook.
„O democrație matură nu se teme de propria istorie”
Proiectul de Hotărâre de Guvern care permite declasificarea a fost pus în transparență decizională pe site-ul Ministerul Afacerilor Externe.
„O democrație matură nu se teme de propria istorie. O publică spre consultare cetățenilor și o studiază. Proiectul de Hotărâre de Guvern este de astăzi în transparență decizională pe siteul MAE”, a mai transmis aceasta.
