ANAF și Vama ar urma să fie reunificate
Programul propune reunificarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală și a Autorității Vamale Române într-un singur organ fiscal și de control.
Administrația fiscală ar urma să fie reorganizată, iar controalele să fie orientate în primul rând după profilul de risc al contribuabililor.
Pentru marii contribuabili și operațiunile complexe sunt prevăzute echipe specializate în prețuri de transfer, tranzacții intra-grup și transfrontaliere și identificarea diminuării artificiale a bazei impozabile.
Până la 30 iunie 2027 ar urma să fie operațională o platformă care să coreleze datele din e-Factura, SAF-T, casele de marcat și declarațiile fiscale.
Programul mai propune indicatori de performanță și un sistem bonus-malus pentru conducerea ANAF și structurile operative. Din 2027, bonusurile ar fi acordate doar la depășirea planului de încasări, iar penalitățile ar depinde de indicatorii de performanță.
Spațiul Privat Virtual ar urma să devină punctul unic de interacțiune cu administrația fiscală, iar datele deja furnizate prin e-Factura, SAF-T sau casele de marcat nu ar mai trebui solicitate din nou.
Companiile de stat cu pierderi pot ajunge la lichidare
O altă componentă importantă este reforma companiilor publice.
Companiile care înregistrează pierderi în doi ani consecutivi, începând cu 2025, ar urma să fie evaluate independent și să primească un rating public de la A la E.
Ratingul A ar desemna o companie cu performanță solidă, iar E una considerată neviabilă și fără perspectivă de redresare.
Pentru companiile încadrate la D sau E, autoritățile ar urma să decidă în maximum șase luni între redresare, parteneriat public-privat sau lichidare.
Trei ani consecutivi de pierderi ar putea duce la ieșirea companiei din portofoliul statului, dacă nu există un contract de serviciu public care să justifice continuarea activității.
În decurs de 12 luni, fiecare companie centrală ar urma să fie încadrată într-una dintre variantele: păstrare și dezvoltare strategică, listare la bursă, privatizare sau concesiune, monopol natural cu contract de serviciu public ori închidere ordonată.
Fără al 13-lea și al 14-lea salariu în companiile de stat
Programul propune și eliminarea unor beneficii în companiile deținute de stat.
Ar urma să dispară al 13-lea și al 14-lea salariu, bonusurile considerate nejustificate, decontările de vacanțe și anumite prime de sărbători, după auditarea contractelor colective de muncă.
Sunt prevăzute și reduceri de personal acolo unde analiza arată că acestea sunt justificate.
Consiliile de administrație ar urma să fie reduse numeric și evaluate anual, iar contractele de mandat ar trebui să includă indicatori de performanță și posibilitatea demiterii pentru neîndeplinirea lor.
Listările companiilor publice la Bursa de Valori București ar urma să înceapă în 2027, iar banii proveniți din listări și privatizări nu ar putea fi utilizați pentru cheltuieli curente.
Cheltuielile pentru apărare pot ajunge la 5% din PIB
În domeniul apărării, programul prevede creșterea graduală a cheltuielilor și investițiilor până la 5% din PIB, în funcție de situația de securitate și de deciziile NATO și UE.
Din acest total, 3,5% din PIB ar urma să fie direcționat către cheltuieli de bază, iar 1,5% către cheltuieli conexe și investiții cu impact mai larg.
Prioritățile de înzestrare enumerate sunt apărarea antiaeriană și antirachetă, capabilitățile navale, sistemele fără pilot și muniția.
Programul propune și consolidarea parteneriatului strategic cu SUA, inclusiv printr-o prezență americană mai puternică în România și cooperare în domeniul înzestrării.
Sunt menționate modernizarea bazelor de la Mihail Kogălniceanu, Câmpia Turzii și Fetești, precum și a Centrului de Instruire Întrunită Cincu.
TAROM ar urma să fie privatizată competitiv
Programul de guvernare propune o schimbare radicală și pentru TAROM.
Documentul afirmă că statul a utilizat ultimul ajutor de restructurare permis de regulile europene pentru următorii zece ani și că operatorul nu ar mai trebui să primească bani publici noi, nici direct, nici prin datorii neachitate către alte companii de stat.
Soluția propusă este „privatizare competitivă, cu termen”.
Legăturile aeriene considerate esențiale ar urma să fie asigurate prin contracte de serviciu public deschise oricărui operator.
Aeroportul Otopeni și Portul Constanța, pe lista pentru bursă
Programul prevede și listarea la bursă a unor pachete din Aeroportul Otopeni și Portul Constanța.
Noul terminal de la Otopeni și terminalele portuare ar urma să fie concesionate prin proceduri competitive.
Pe calea ferată, contractele pentru transportul de călători ar urma să fie atribuite competitiv, pe loturi, începând din 2028.
Programul mai propune retragerea compensațiilor pe rutele feroviare rentabile și atribuirea dreptului de operare prin licitație.
Pentru metrou și transportul de suprafață este prevăzută o autoritate metropolitană comună București-Ilfov, cu bilet integrat.
Miza programului: mai puține subvenții și mai multă disciplină financiară
Privite împreună, măsurile merg în aceeași direcție:
- reducerea sprijinului public pentru companiile neperformante,
- condiționarea finanțării de rezultate,
- o colectare fiscală mai strictă.
În același timp, programul propune creșterea puternică a cheltuielilor pentru apărare și păstrarea statului ca acționar majoritar în companiile considerate strategice.
Măsurile sunt, deocamdată, propuneri din programul de guvernare și depind de învestirea Cabinetului și, în multe cazuri, de adoptarea ulterioară a legislației necesare.
