„Ce provocări avem?”
"Am pus pe masă şi un proiect de lege privind alegerile anticipate. (...) Legea 208/2015 a fost gândită pentru alegeri care au loc la termen. Şi ca să ne ducem doar la ultimele alegeri din anul 2024, data la care a fost organizat scrutinul a fost anunţată cu vreo 4-5 luni de zile înainte de luna decembrie. Astăzi n-am putea să punem în aplicare acelaşi mecanism, pentru că Constituţia României prevede că alegerile anticipate ar trebui să aibă loc în termen de 3 luni de la data dizolvării Parlamentului.
Dacă săptămâna viitoare, de exemplu, miercuri, s-ar ajunge la concluzia că trebuie organizate alegeri anticipate, în 90 de zile tot procesul ar trebui să fie desfăşurat. Ce provocări avem? Sunt câteva care afectează dreptul fundamental de vot. Şi asupra acestor provocări am atras atenţia. Şi de aici rezultă necesitatea modificării legislaţiei", a spus şeful AEP într-o conferinţă de presă.
Ce se schimbă pentru românii din diaspora
Potrivit acestuia, provocările vizează, printre altele, votul prin corespondenţă şi votul în străinătate.
"Cetăţenii care au dreptul de vot prin corespondenţă - trebuie să le creezi spaţiul temporal în cadrul căruia să se poată înscrie pentru votul prin corespondenţă, să ai timp să le trimiţi buletinele de vot şi să le primeşti în timp util înapoi, ca să facă obiectul analizei în cadrul procesului electoral. Aceeaşi problemă se pune cu privire la votul în străinătate. Pentru că timpul e foarte scurt, Ministerul de Externe ar trebui să deschidă, dacă avem în vedere ultimele alegeri, 950 de secţii de votare. Dacă nu le deschizi, s-ar putea să fie cetăţeni care să spună că le-a fost încălcat dreptul fundamental la vot.
Există decizii ale Curţii Constituţionale care spun aşa, că nu poţi să faci o modificare prin ordonanţă de urgenţă, nici nu are cine să dea o ordonanţă de urgenţă, în condiţiile în care restrângi anumite drepturi sau exerciţiul anumitor drepturi care sunt electorale. De aceea, am elaborat un proiect de lege, de modificare a Legii 208/2015, care în esenţă prevede următoarele", a declarat preşedintele AEP.
Calendarul electoral ar urma să fie redus la 75 de zile
Astfel, data desfăşurării alegerilor parlamentare anticipate se stabileşte cu cel puţin 75 de zile înaintea votării, iar unele termene prevăzute de lege vor fi reduse, cu excepţia unor termene care sunt importante pentru a asigura deplinul exerciţiu al dreptului de vot.
"O a doua temă mare de modificare priveşte alegătorii care doresc să voteze în străinătate la alegerile parlamentare, care se pot înregistra în registrul electoral ca alegător în străinătate prin intermediul unui formular online aflat pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente, începând cu a treia zi de la dizolvarea Parlamentului - trebuia să stabilim acum prin lege că nu avem reglementat un termen.
Deci, începând cu a treia zi de la dizolvarea Parlamentului şi până la data expirării la cel mult 15 zile de la data începerii perioadei electorale. O a treia modificare, reducerea la jumătate a numărului minim al susţinătorilor necesar pentru depunerea candidaturilor.
Ştiţi că e 0,5% din numărul alegătorilor înscrişi în lista electorală permanentă. În condiţiile în care reducem aceste termene, cred că este firesc să creăm condiţii ca toţi să poată participa la alegeri. Unele partide au infrastructură de partid dezvoltată, se descurcă mai repede, altele mai puţin dezvoltată infrastructura internă, de aceea pentru a respecta dreptul de a depune liste de candidaţi, trebuie să reducem numărul de semnături necesar. O problemă iarăşi care trebuie rezolvată este termenul de înregistrare ca alegător prin corespondenţă, care începe, potrivit proiectului, în a treia zi de la data dizolvării Parlamentului şi expiră cu 45 de zile înainte de data votării", a arătat Ţuţuianu.
El a adăugat că, "de asemenea, o dispoziţie din acest proiect prevede ca Guvernul să stabilească, la propunerea Autorităţii Electorale Permanente şi a Ministerului Afacerilor Interne, data alegerilor parlamentare anticipate, calendarul acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale aşezat pe cele 75 de zile, nu 90, cheltuielile necesare pregătirii şi desfăşurării în bune condiţii alegerilor anticipate".
Cât ar putea costa alegerile anticipate
Preşedintele AEP atrage atenţia asupra necesităţii asigurării fondurilor pentru organizarea acestor alegeri, evaluările arătând că un astfel de scrutin ar costa cu 30% mai mult faţă de cât au costat alegerile din anul 2024.
"Vă dau o problemă la care nimeni nu s-a gândit - cu ce bani facem aceste alegeri în condiţiile în care Guvernul cu puteri limitate nu poate să propună o rectificare bugetară? (...) Avem o evaluare. În principiu, cam cu 30% mai mult decât ne-au costat alegerile din anul 2024, dacă ţinem cont de evoluţia preţurilor şi tarifelor. Pe un calcul făcut de noi, (...) am estimat undeva la 112 - 113 milioane de euro", a mai afirmat el.
Proiectul de lege va fi pus în procedură de transparenţă săptămâna viitoare
Adrian Ţuţuianu spune că proiectul de lege va fi pus în procedură de transparenţă săptămâna viitoare.
"Evident că acest proiect de lege ar trebui însuşi de cineva. Şi am spus partidelor politice parlamentare că soluţia este a unei iniţiative legislative. (...) Cred că partidele politice parlamentare ar trebui să discute aceste chestiuni, ar trebui să preia proiectul nostru de lege, să îl îmbunătăţească dacă sunt lucruri care ne-au scăpat nouă sau cu care nu sunt de acord, să fie adoptat un asemenea proiect de lege şi să parcurgă toată procedura înainte ca preşedintele să se gândească la dizolvarea Parlamentului pentru că, pe lângă aceste trei termene despre care am vorbit, ar trebui apoi ca Guvernul să adopte patru hotărâri care sunt clasice - Hotărâre privind stabilirea datei alegerilor, Hotărâre privind cheltuielile necesare pregătirii şi desfăşurării acestor alegeri, o hotărâre privind măsuri tehnice necesare bunei organizări şi desfăşurări a alegerilor anticipate şi o hotărâre privind aprobarea programului calendaristic pentru care noi am făcut o simulare pe datele care le avem astăzi", a conchis acesta.
