[FOTO-REPORTAJ] Pe urmele apei Dorna: drumul nevăzut de 10 kilometri de la izvor la raft

O fabrică ascunsă într-un peisaj de carte poștală

Ascunsă într-un peisaj montan extraordinar, asemenea vederilor pe care le găsim la buticurile cu suveniruri, fabrica Dorna este unul dintre marii angajatori ai zonei. Parte din Sistemul Coca-Cola, aici este îmbuteliată apa pe care o găsim în supermarketuri. Înainte să ajungă la raft, apa parcurge însă aproximativ 10 kilometri de la izvoare până la fabrică și trece prin numeroase verificări. 

 

Poiana Negrii se află la aproximativ 14 kilometri de Vatra Dornei, în inima Carpaților Orientali. Drumul urcă printre case răsfirate, păduri și pajiști, iar dimensiunea industrială a locului devine vizibilă abia când intrăm în curtea fabricii. 

Aici sunt îmbuteliate Dorna, Dorna Izvorul Alb și Dorna Poiana Negri, ape provenite din surse aflate în Țara Dornelor.

Unitatea a intrat în Sistemul Coca-Cola în 2002, odată cu achiziția brandului Dorna și a capacităților de producție. Astăzi este una dintre cele trei fabrici operate de Coca-Cola HBC România, alături de cele din Ploiești și Timișoara. Compania spune că, dintre cele 16 fabrici de îmbuteliere a apei din grupul Coca-Cola HBC, cea de la Poiana Negrii este una dintre cele mai complexe din punct de vedere operațional și ocupă locul al treilea după volumul îmbuteliat.

Povestea începe la 1.100 de metri altitudine

Ca să înțelegem ce se întâmplă în fabrică, trebuie mai întâi să ne îndepărtăm de ea. Urcăm spre baza vârfului Oușorul, în Masivul Suhard, la peste 1.100 de metri altitudine. Aici se află cele șase captări Izvorul Alb. Prima a fost construită în 1997, iar zona este folosită pentru îmbutelierea apei din 2002.

 

Locul nu a fost ales întâmplător. Izvoarele sunt departe de fabrici, trafic intens și alte activități care ar putea polua apa. Zona din care se alimentează sursele urcă spre altitudini de 1.300-1.500 de metri și este acoperită de păduri de conifere și pajiști alpine. 

Cel mai important avantaj este distanța față de factorii de poluare. Apa vine dintr-o zonă montană protejată, iar noi urmărim permanent ce se întâmplă aici.

 

Andreea Albu, geolog fabrica Coca-Cola HBC Poiana Negrii

 

Pentru a proteja izvoarele din care sunt îmbuteliate apele minerale naturale Dorna, Coca-Cola HBC România administrează 51 de hectare de teren în jurul surselor de apă. Perimetrele sunt gestionate după reguli stricte, menite să păstreze calitatea apei: zonele sunt împrejmuite, iar accesul este restricționat. Aceste măsuri au contribuit la conservarea lor, în mare parte nealterate de-a lungul timpului.

Dincolo de protejarea surselor de apă, strategia Coca-Cola HBC România pune accent pe conservarea bazinelor hidrografice locale, creșterea eficienței utilizării apei în operațiuni și sprijinirea inițiativelor care contribuie, pe termen lung, la reziliența resurselor de apă din comunitățile în care compania este prezentă.

 

Cum se transformă ploaia în apă minerală

Drumul începe cu ploaia și zăpada de peste an. Apa intră în pământ, coboară în subteran și trece încet prin rocile muntelui. Pe parcurs preia în mod natural minerale, iar acest traseu îi dă compoziția pe care o vedem apoi pe etichetă.

Izvorul Alb are o cantitate redusă de minerale și un conținut scăzut de sodiu. La sursă, temperatura apei rămâne în jurul valorii de 7 grade Celsius tot anul. Compoziția trebuie să rămână stabilă în timp pentru ca sursa să poată fi recunoscută și folosită ca apă minerală naturală. 

„Apa își ia mineralele din rocile prin care trece. Noi nu intervenim asupra compoziției chimice în fabrică”, a mai spus Albu. 

Apa iese singură din munte, fără să fie extrasă cu pompe. Este filtrată printr-un strat de pietriș, apoi intră într-un sistem de colectare închis și, prin cădere liberă, pornește spre fabrică pe un traseu de aproximativ 10 kilometri.

 

Pe traseu există mai multe puncte în care presiunea este redusă, astfel încât instalația să funcționeze în siguranță. Conductele sunt îngropate, iar apa curge continuu și nu îngheață iarna. Din momentul în care este captată și până ajunge în sticlă, nu intră în contact cu exteriorul.

Ploaia de astăzi ajunge la izvor peste câteva săptămâni

Schimbările climatice se simt și în munți. Reprezentanții fabricii spun că iernile sunt mai scurte și aduc mai puțină zăpadă decât în urmă cu aproape un deceniu. În același timp, perioadele secetoase alternează cu ploi puternice. Izvoarele nu reacționează însă de pe o zi pe alta.

Dacă plouă astăzi, cantitatea de apă de la sursă nu crește mâine. Ploaia are nevoie de timp pentru a intra în pământ și a traversa muntele. Efectul poate fi observat după trei-patru săptămâni. 

„Ploile liniștite sunt cele mai bune, pentru că apa are timp să intre în sol. În cazul ploilor foarte puternice, pădurea ajută la protejarea terenului și a captărilor”, a explicat Albu.

 

Compania urmărește de mai mulți ani evoluția izvoarelor și a adăugat surse noi. În urmă cu 15-20 de ani existau perioade în care fabrica trebuia să folosească apă stocată. Reprezentanții săi spun că noile captări permit astăzi un flux constant. În producție intră doar cantitatea necesară, iar restul apei își continuă cursul în natură.

Apa nu este tratată chimic

Spre deosbire de alte tipuri de ape, apa minerală naturală nu este clorinată și nu trece prin tratamente chimice de potabilizare. Mineralele ei provin din pământ și din rocile traversate.

„ Apa îmbuteliată aici își păstrează caracteristicile esențiale de la sursă”, ne-a explicat Andreea Albu. Cu alte cuvinte, fabrica nu “produce” apa și nu îi construiește compoziția. Rolul său este să îi păstreze caracteristicile fizico-chimice și microbiologice, să o verifice constant și să o îmbutelieze.

„Apa de masă poate fi tratată sau poate primi săruri. În cazul apei minerale naturale, mineralele vin direct de pe munte. Este o diferență importantă”, a insistat geologul din cadrul companiei. 

 

În laborator apa trece zilnic prin multiple verificări

În fabrică, liniștea pădurii este înlocuită de zgomotul liniilor de îmbuteliere și de mișcarea rapidă a sticlelor. Apa este verificată înainte de îmbuteliere și din nou după ce ajunge în ambalaj. Laboratorul urmărește atât compoziția, cât și eventualele deviații de la parametrii standard. 

Probele sunt luate inclusiv direct de la captările din munte. Compania spune că verificările pentru microorganisme se fac zilnic, deși legea cere o frecvență mai redusă. 

 

Dacă un rezultat ar ieși din limitele acceptate, apa din sursa respectivă nu ar intra în producție, iar instalația ar fi oprită pentru control și igienizare. 

 

Nu așteptăm să apară o problemă. Verificăm apa în fiecare zi și intervenim preventiv.

 

Lucian Mihu, directorul fabricii Dorna

 

Echipa urmărește și vremea. Cantitățile de precipitații, temperaturile și stratul de zăpadă oferă indicii despre felul în care se pot modifica debitele izvoarelor. Aceste informații ajută fabrica să își planifice activitatea pentru perioadele următoare.

 

Până la 1,5 milioane de sticle într-o zi

Fabrica are trei linii de îmbuteliere: 

• două pentru ambalaje PET,
• una pentru sticle returnabile și nereturnabile. 

Capacitatea depinde de mărimea recipientului și de programul zilei. Dacă sunt îmbuteliate continuu formatele mici, producția poate ajunge la aproximativ 1,5 milioane de sticle într-o singură zi.

 

O mare parte a activității este automatizată. Sistemele urmăresc în timp real cum funcționează echipamentele și pot avertiza echipele înainte ca o abatere să se transforme într-o defecțiune. Angajații pot raporta intervențiile de pe telefon sau tabletă, iar paleții și stocurile sunt urmăriți digital. 

 

Viteza este importantă, dar linia trebuie să funcționeze în siguranță. Datele ne ajută să vedem din timp când un echipament are nevoie de atenție.

 

Mihăiță Gabriel Olar, manager producție

 

Aproximativ 250 de angajați Coca-Cola HBC și colaboratori externi lucrează la Poiana Negrii, iar cei mai mulți provin din comunitățile din zonă. Vara este cea mai aglomerată perioadă, pentru că cererea de apă crește. Producția și transportul trebuie să țină pasul, deși accesul într-o zonă montană este mai dificil decât într-un mare centru industrial.

 

Depozitul care a crescut de două ori și jumătate

Pentru perioadele cu cerere mare, compania a inaugurat în 2017 un depozit de tip drive-in, în urma unei investiții de un milion de euro. Capacitatea de stocare a crescut de la 8.800 la aproximativ 22.000 de paleți.

 

În 2019 a urmat o investiție de 11 milioane de euro într-o linie de îmbuteliere cu o capacitate mai mare și un consum mai mic de energie. Proiectul a inclus modernizarea unei alte linii și extinderea spațiului pentru materiile prime. Potrivit companiei, investiția a dus și la creșterea cu 10% a numărului de locuri de muncă.

În ultimii cinci ani, investițiile în fabrica din Poiana Negrii au depășit 3,2 milioane de euro și au vizat infrastructura, siguranța proceselor și condițiile de lucru. Din 2024, fabrica, la fel ca și celelalte fabrici din România, are certificat sistemul de management al eficientei apei, conform standardului ISO 46001:2019. Anterior, toate fabricile din România au fost certificate conform Alliance for Water Stewardship și European Water Stewardship.

 

 

La ce să fim atenți atunci când cumpărăm apă

La finalul vizitei, întrebarea devine foarte practică: la ce ar trebui să ne uităm când cumpărăm apă?

În primul rând, la termenul de valabilitate imprimat pe ambalaj. 

Apoi putem verifica informațiile de pe etichetă și putem alege gradul de carbonatare preferat. 

Dorna Poiana Negri este disponibilă în variantele „Cumpătată”, natural carbogazoasă, și „Aprigă”, cu un nivel mai ridicat de dioxid de carbon.

Contează și felul în care este păstrată apa. Baxurile nu ar trebui lăsate în soare. Căldura poate face ca apa carbogazoasă să piardă mai repede din bule, iar lumina puternică poate decolora etichetele. 

„Primul lucru pe care îl verific este termenul de valabilitate. Apoi aleg apa în funcție de gust și de cât de carbogazoasă o prefer”, a adăugat directorul fabricii.

La Poiana Negrii, una dintre imaginile care rămân după vizită este diferența de ritm dintre munte și fabrică. În subteran, apa are nevoie de săptămâni pentru a ajunge la izvor. În fabrică, sticlele se succed pe bandă cu o viteză greu de urmărit cu privirea.

 

Între izvor și raft există o conductă de aproximativ 10 kilometri, un laborator, trei linii de îmbuteliere și o întreagă rețea de transport. Natura modelează în timp compoziția apei. Rolul Coca-Cola HBC România este să protejeze sursa, să monitorizeze continuu calitatea apei, să o îmbutelieze în conformitate cu standarde stricte de siguranță alimentară  și să o trimită spre magazine, restaurante și hoteluri. De acolo începe ultima parte a drumului: cea de la raft până în pahar.