„Penalizează rapid prețurile fără valoare și experiențele incomplete”
Datele provin din cele mai recente studii realizate de Hospitality Culture Institute împreună cu Exact Research, care analizează comportamentul de consum în restaurante, pe piața livrării de mâncare și în alte formate de servicii de alimentație din mediul urban.
„O concluzie principală a celor două noi studii pe care le-am realizat în ultimele luni este că restaurantul devine tot mai mult un spațiu social, în timp ce livrarea de mâncare rămâne motorul de conveniență al pieței. În același timp, consumatorul penalizează rapid prețurile fără valoare și experiențele incomplete”, spune Florin Maxim, fondator Hospitality Culture Institute.
Românii declară că ies mai rar la restaurant
Potrivit studiului, 50% dintre respondenți spun că merg mai rar sau mult mai rar la restaurant comparativ cu anul anterior.
În cazul comenzilor de tip delivery, reculul este mai redus: 38% dintre respondenți declară că au comandat mai rar, ceea ce confirmă rolul stabil al livrărilor într-un context economic mai tensionat.
Astăzi, ieșitul în oraș este mai puțin asociat cu alimentația zilnică și mai mult cu experiențele sociale.
77% dintre respondenți spun că principalul motiv pentru care merg la restaurant este socializarea cu prietenii sau timpul de calitate petrecut cu familia, confirmând tranziția restaurantului din zona de consum cotidian către zona de experiență.
Consumatorii reduc cheltuielile în restaurante
Presiunea asupra bugetelor este vizibilă în comportamentul de consum:
• 28% dintre respondenți spun că bugetul alocat restaurantelor a scăzut
• 40% renunță la desert
• 37% renunță la băuturi
• 34% aleg locații mai accesibile
Datele publicate de Hospitality Culture Institute arată că loialitatea clienților nu este construită exclusiv prin promoții sau programe de fidelizare. Pentru consumatori, calitatea produsului și atmosfera locației contează mai mult decât simpla existență a unor reduceri atunci când decid să revină într-un restaurant.
În ultimii ani, digitalizarea industriei HoReCa a accelerat semnificativ.
Potrivit studiului:
• 79% dintre respondenți sunt confortabili cu plata exclusiv cu cardul sau telefonul
• 74% folosesc aplicații de livrare de mâncare
• 67% se simt confortabil cu meniuri digitale sau QR
Consumatorul român acceptă tehnologia, dar nu își dorește ca aceasta să înlocuiască componenta umană a ospitalității.
8 din 10 români folosesc servicii de delivery
În paralel, serviciile de livrare de mâncare își consolidează rolul funcțional în piață. Consumatorii comandă în principal pentru a economisi timp sau pentru confortul de a mânca acasă.
În studiul realizat în cinci mari orașe din România:
• 80% dintre respondenți au folosit servicii de livrare de mâncare în ultimele 6 luni
• 21% din valoarea totală a pieței de servicii de alimentație este generată de livrările de mâncare
Extrapolând aceeași pondere la nivelul estimării naționale, segmentul delivery ar ajunge la aproximativ 8,6 miliarde lei, în timp ce restaurantele standard, care dețin 27% din piață, ar reprezenta aproximativ 11 miliarde lei.
Segmentul patiseriei și panificației devine un canal major de consum
Conform studiului, segmentul patiseriei și panificației devine un canal major de consum.
Datele arată că:
• segmentul patiseriei și panificației generează aproximativ 3,36 miliarde lei
• 67% dintre consumatori au cumpărat produse bakery în ultimele 6 luni
Aceste cifre confirmă că bakery nu mai este o zonă periferică a consumului alimentar, ci un canal de masă cu frecvență ridicată și relevanță tot mai mare în bugetul alimentar al consumatorului urban.
„Piața nu a dispărut. S-a maturizat brutal”
În studiul privind comportamentele și ocaziile de consum realizat de Hospitality Culture Institute, 79% dintre respondenți spun că au mers la restaurante standard în ultimele 6 luni, 67% au cumpărat din bakery, 66% au folosit servicii de livrare de mâncare, iar valoarea medie a bonului a coborât la 53,3 lei, de la 61,1 lei în 2024. Aceste date ne arată că piața funcționează, dar sub un regim mult mai atent de selecție și control al cheltuielii.
„Piața nu a dispărut. S-a maturizat brutal. Consumatorul român nu renunță la experiența restaurantelor, dar devine mult mai atent și cu așteptări mai clare. Nu mai cumpără doar mâncare. Cumpără justificarea prețului, coerența experienței și sentimentul că merită să revină”, adaugă Florin Maxim.
Datele prezentate provin din două cercetări realizate pentru Hospitality Culture Institute împreună cu Exact Research. Studiul Usage & Attitudes 2026 a fost realizat prin interviuri CATI pe un eșantion de 822 respondenți din București, Timișoara, Cluj-Napoca, Iași și Brașov, în perioada 8–27 ianuarie 2026, și evaluează piața restaurantelor, fast-food-ului, a livrărilor de mâncare, cantinelor, supermarketurilor cu zonă gastro, benzinăriilor, self pick-up și bakery.
Studiul Consumer Behavior in the Romanian Hospitality Sector a fost realizat pe 808 respondenți din 10 orașe, în decembrie 2025, și analizează schimbările de comportament, buget, percepția valorii, serviciile, digitalizarea și loialitatea în consumul de hospitality.
Hospitality Culture Institute (HCI) este platforma europeană de cercetare și leadership care studiază modul în care cultura gastronomică, ospitalitatea și serviciile modelează comportamentul uman și valoarea economică.
