Ce este hantavirus
Hantavirusurile sunt virusuri zoonotice (boli care se transmit de la animale la oameni).
Infecția poate avea forme severe și, în anumite situații, poate fi fatală. Severitatea bolii diferă în funcție de tipul virusului și de zona geografică în care apare, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
Fiecare hantavirus este, de obicei, asociat cu o anumită specie de rozătoare gazdă, la care virusul provoacă o infecție de lungă durată, fără să producă semne vizibile de boală.
Ce boli provoacă hantavirus
În America, infecția poate provoca sindromul cardiopulmonar cu hantavirus (HCPS), o afecțiune severă care afectează rapid plămânii și inima.
În Europa și Asia, aceste virusuri sunt asociate mai frecvent cu febra hemoragică cu sindrom renal (HFRS), o boală care afectează în special rinichii și vasele de sânge.
Care sunt simptomele infecției cu hantavirus
La oameni, simptomele apar de obicei între una și opt săptămâni după expunere, în funcție de tipul de virus. În general, boala începe cu simptome asemănătoare gripei și poate include:
- febră
- dureri de cap
- dureri musculare
- dureri abdominale
- greață
- vărsături
În unele forme mai grave, evoluția bolii depinde de tipul de sindrom pe care îl provoacă virusul.
În sindromul cardiopulmonar cu hantavirus (HCPS) boala poate evolua rapid și poate duce la:
- tuse
- dificultăți de respirație
- acumulare de lichid în plămâni
- șoc (scădere severă a tensiunii arteriale și afectare gravă a organismului)
În febra hemoragică cu sindrom renal (HFRS) simptomele sunt:
- tensiune arterială scăzută
- tulburări de coagulare (sângerări)
- insuficiență renală (afectarea gravă a rinichilor)
Cazuri de hantavirus înregistrate în România
Supravegherea infecției cu hantavirus este realizată la nivel regional în România, prin sistemul național de supraveghere a bolilor transmisibile coordonat de Institutul Național de Sănătate Publică, în 8 județe Bacău, Botoșani, Iași, Vaslui, Vrancea, Suceava, Neamț, Galați.
În țara noastră s-au înregistrat 15 cazuri de hantavirus în perioada 2023 – 2026, ( 4 în anul 2023, 3 în anul 2024, 7 în anul 2025 și în anul în curs 1 caz până în prezent), conform INSP.
Un caz suspect este definit prin asocierea febrei acute cu afectare renală și/sau manifestări hemoragice, în context epidemiologic sugestiv. Confirmarea se face prin evidențierea anticorpilor specifici sau prin alte metode de laborator.
Cazurile de hantavirus la nivel global
Infecțiile cu hantavirus sunt relativ rare la nivel global. Rata mortalității variază în funcție de regiune: este mai mică în Asia și Europa (sub 1–15%), însă poate ajunge până la 50% în America.
La nivel mondial, se estimează că apar anual între 10.000 și peste 100.000 de cazuri, cele mai multe fiind în Asia și Europa.
În Asia de Est, în special în China și Coreea de Sud, febra hemoragică cu sindrom renal (HFRS) continuă să provoace mii de cazuri în fiecare an, deși numărul acestora a scăzut în ultimele decenii.
În Europa sunt raportate anual câteva mii de cazuri, mai ales în nordul și centrul continentului.
În America, sindromul cardiopulmonar cu hantavirus (HCPS) este mai rar, fiind înregistrate doar câteva sute de cazuri pe an. Statele Unite au raportat sub 1000 de cazuri, iar țări din America de Sud precum Argentina, Brazilia, Chile și Paraguay înregistrează anual un număr mic de îmbolnăviri.
Cu toate acestea, HCPS este foarte periculos, având o rată a mortalității de aproximativ 20–40%, ceea ce îl face o problemă importantă de sănătate publică.
Cum se tratează virusul
Nu există un tratament specific care să vindece infecțiile cu hantavirus, însă îngrijirea medicală acordată rapid poate crește șansele de supraviețuire.
Tratamentul se concentrează pe monitorizarea atentă a pacientului și pe tratarea complicațiilor care afectează organele, precizează OMS.
Accesul rapid la terapie intensivă, atunci când este necesar din punct de vedere medical, îmbunătățește șansele de recuperare, în special la pacienții cu sindrom cardiopulmonar cu hantavirus.
Cum să prevenim infecția cu hantavirus
Prevenirea infecției cu hantavirus se bazează pe reducerea contactului dintre oameni și rozătoare. Măsurile eficiente includ:
- menținerea locuințelor și spațiilor de lucru curate
- sigilarea găurilor și a deschiderilor prin care pot intra rozătoarele în clădiri
- depozitarea alimentelor în condiții sigure, bine închise
- folosirea unor metode de curățare sigure în zonele contaminate de rozătoare
- evitarea măturării uscate sau a aspirării excrementelor de rozătoare, deoarece pot ridica particule infectate în aer
- umezirea zonelor contaminate înainte de curățare pentru a reduce riscul de împrăștiere a virusului
- respectarea strictă a igienei mâinilor
Focar de hantavirus pe un vas de croazieră
Un focar de hantavirus a fost depistat zilele trecute pe un vas de croazieră aflat în Atlantic în largul coastelor Africii de Vest. Autoritățile au confirmat mai multe cazuri de infecție printre pasageri, inclusiv trei decese, scrie Reuters.
Nava, care plecase din Argentina în martie, a fost izolată pe mare, iar 150 de pasageri au rămas la bord în timp ce autoritățile au început ancheta și evacuările limitate ale acestora. Persoanele infectate au fost transportate în spitale din Africa de Sud și din țările europene.
Vasul de croazieră se îndreaptă spre Insulele Canare (Spania), unde este așteptat să ajungă în câteva zile. Pasagerii fără simptome vor fi debarcați și repatriați în țările lor.
