Reprezentantul Philips România consideră că, în medicină, inteligența artificială în niciun caz nu este doar „hype”. Compania pe care o reprezintă o vede drept un instrument cu impact real în medicina modernă.
„Într-un sistem medical afectat de lipsa de personal, birocrație și liste de așteptare tot mai lungi, soluțiile bazate pe AI oferă un răspuns concret acestor provocări”, precizează Șerban Isopescu.
AI-ul nu va înlocui medicii, spune Isopescu, ci le devine aliat strategic. Rezultatele soluțiilor dezvoltate de compania pe care o reprezintă arată că AI-ul automatizează sarcinile repetitive, prioritizează pacienții în funcție de risc, extrage informații relevante din date medicale complexe și permite monitorizarea la distanță.
„În acest fel, timpul medicilor este redirecționat acolo unde contează cel mai mult: în relația directă cu pacientul”, adaugă Isopescu
Conform raportului Future Health Index 2025 realizat de Philips, 76% dintre profesioniștii din domeniul medical cred că AI-ul poate reduce timpii de așteptare și crește capacitatea de tratare a pacienților, într-un moment în care 77% dintre medici spun că pierd timp valoros din cauza accesului dificil la datele pacienților.
Inteligența Artificială este deja prezentă în spitalele din România
Șerban Isopescu oferă o serie de exemple legate de prezența produselor și soluțiilor care folosesc Inteligența Artificială și care au fost implementate de Philips în spitalele din România.
“Două exemple concrete sunt Spitalul Marie Curie din București și Spitalul Județean Bacău, care utilizează platforma Philips IntelliSpace Critical Care & Anesthesia. Aceasta oferă o viziune integrată asupra stării pacienților critici, permițând medicilor să ia decizii mai rapide și mai informate în secțiile ATI și contribuind la eficientizarea fluxurilor clinice”, adaugă reprezentantul Philips.
Tot în domeniul imagisticii medicale, el aduce în discuție soluții precum platforma IntelliSpace Portal 12, ce folosește inteligența artificială pentru a analiza automat date complexe, precum segmentarea ventriculelor cardiace pentru evaluarea funcțională, reconstrucțiile 4D ale fluxului sanguin, extragerea automată a arborilor coronarieni din imagistica CT și generarea rezultatelor în doar câteva secunde.
Prin aceste capabilități, tehnologia sprijină diagnosticarea rapidă și precisă, reducând semnificativ timpul petrecut în etapele de procesare.
Un alt exemplu relevant este tehnologia AVW15 (Advanced Visualisation Workspace 15), integrată în echipamentele IRM Philips, care oferă radiologilor, conform reprezentantului Philips, un flux de lucru automatizat și conectat.
Aceasta susține încrederea medicilor în procesul de diagnostic, simplificând analiza și reducând timpul de raportare. În aceeași direcție, soluția Philips AI Manager, realizată în parteneriat cu Blackford Analysis, permite integrarea într-o singură platformă a peste 100 de aplicații AI provenite de la mai mult de 35 de furnizori.
Ce stă în calea adoptării Inteligenței Artificiale la scară largă în sistemul medical românesc?
L-am întrebat pe reprezentantul Philips care sunt, în opinia sa, barierele care stau în calea adoptării la scară largă a ultimelor tehnologii în sistemul medical românesc. Acesta poziționează infrastructura digitală insuficientă drept una dintre cele mai mari provocări.
„Multe spitale din România folosesc sisteme informatice fragmentate, neinterconectate, care nu permit un schimb fluent de date între departamente sau între instituții. Această lipsă de interoperabilitate duce la duplicarea documentelor, la pierdere de timp și la dificultăți în aplicarea soluțiilor AI care se bazează pe accesul rapid la date medicale curate și complete”, adaugă reprezentantul Philips România.
Un alt obstacol important este cadrul legislativ incomplet, care nu oferă încă reglementări clare privind utilizarea și protejarea datelor generate de algoritmi de inteligență artificială în sănătate. În lipsa unor norme precise privind responsabilitatea, etica și confidențialitatea datelor, spitalele ezită să implementeze pe scară largă tehnologii AI, chiar și atunci când beneficiile sunt evidente.
„Din fericire, există și vești bune. AI Act al Uniunii Europene, adoptat în 2024, va începe să se aplice gradual din 2026 și va impune standarde pentru utilizarea AI în domenii sensibile, inclusiv sănătatea”, adaugă acesta.
O altă provocare majoră o reprezintă încrederea în această tehnologie. Cu toate că 79% dintre medici au încredere în AI, doar 59% dintre pacienți împărtășesc același optimism, semn că educația digitală, transparența și implicarea pacientului trebuie să devină parte din procesul de transformare.
În ceea ce privește presiunea de a reduce costurile, presiune ce poate fi observată mai acentuat în această perioadă la nivelul administrației publice, reprezentantul Philips România consideră că investițiile inteligente sunt o necesitate.
„Prin prioritizarea spitalelor cu impact major, utilizarea fondurilor europene și adoptarea de modele flexibile de achiziție se pot reduce presiunile financiare imediate și asigura eficiență pe termen lung. În plus, digitalizarea și interoperabilitatea sistemelor ajută la eliminarea birocrației și la evitarea costurilor redundante. Tehnologia sustenabilă nu este un cost, ci o investiție: ea optimizează resursele, reduce amprenta de carbon și oferă pacienților acces mai rapid la servicii medicale de calitate”, adaugă Șerban Isopescu
Cum gândește Philips produsele și soluțiile cu AI destinate sistemului medical?
Compania precizează că strategia din spatele acestor produse și soluții se concentrează pe simplificarea experiențelor medicale complexe, unificarea interacțiunilor dintre echipmanete și platforme și oferirea de tehnologii care pot ridica standardele de îngrijire.
„Această filozofie se reflectă în soluții concrete precum angiografele Azurion, care reduc erorile și optimizează tratamentele, sau în BlueSeal MR, care necesită doar 7 l de heliu și contribuie astfel la sustenabilitate. Designul acestor soluții nu este doar funcțional, ci și recunoscut internațional: Philips a fost distinsă cu premiul Red Dot Award pentru designul inovator al echipamentelor medicale: Philips Azurion Neuro Biplane, Philips Spectral CT 7500, Philips CT 5300, Philips Cardiac Workstation 7000/5000”, adaugă reprezentantul Philips România.
El explică că designul intuitiv are un impact direct asupra modului în care medicii și pacienții interacționează cu tehnologia. Pentru profesioniștii din domeniul sănătății, un echipament ușor de utilizat înseamnă decizii mai rapide, mai sigure și mai puțin stres în situații critice. Interfețele clare, fluxurile de lucru automatizate și integrarea fără întreruperi a datelor le permit medicilor să se concentreze pe pacient, nu pe aparatură.
În același timp, pentru pacienți, designul intuitiv înseamnă o experiență medicală mai umană și mai puțin intimidantă. Luminile, sunetele, modul în care este gândit spațiul sau interacțiunea cu personalul pot reduce anxietatea și crește încrederea în actul medical.
Care sunt principalele tendințe globale în digitalizarea sănătății și cum se poziționează România
Șerban Isopescu consideră că, la nivel global, digitalizarea sănătății se îndreaptă tot mai mult spre integrare, accesibilitate și personalizare.
Prima tendință este creșterea rolului inteligenței artificiale în diagnostic și decizie clinică. A doua tendință vizează telemedicina și monitorizarea la distanță, care devin esențiale în gestionarea pacienților cronici și în extinderea accesului la servicii medicale pentru comunitățile rurale sau izolate.
A treia este interoperabilitatea sistemelor medicale, adică posibilitatea de a conecta și integra datele din diferite surse – spitale, laboratoare, clinici private – într-un flux unitar, sigur și eficient.
„România se află într-un moment de tranziție accelerată. Deși în unele privințe suntem încă în urmă față de alte țări din Europa Centrală și de Vest — în special în ceea ce privește interoperabilitatea sistemelor medicale și digitalizarea completă a spitalelor — există semne clare că recuperăm rapid”, adaugă reprezentantul Philips România.
Acesta punctează că, în ultimii ani, tot mai multe spitale au început să adopte soluții digitale complexe, inclusiv platforme de analiză bazate pe inteligență artificială, exemple fiind cele oferite mai sus. Ele arată că, acolo unde există viziune și parteneriate solide între sectorul public și companiile de tehnologie medicală, progresele pot fi rapide și semnificative.
„Mai mult, România are zone în care inovează, în special în educația medicală și cercetarea clinică, prin colaborări între universități, start-up-uri și companii internaționale. În același timp, noua generație de medici este mult mai deschisă la digitalizare, la utilizarea AI-ului și la învățarea continuă. Așadar, nu mai este vorba doar despre „a recupera”, ci despre a construi un model propriu de transformare digitală, adaptat nevoilor sistemului nostru de sănătate și pacienților români”, spune Șerban Isopescu
