1 imagini
Cum a devenit dulceața bunicii vinovată pentru faptul că ANAF nu colectează suficient TVA?
Adrian Nica a explicat că gemul făcut în gospodărie afectează GAP-ul de TVA al României, precizând că, potrivit Comisiei Europene, produsele realizate pentru consum propriu pot influența colectarea generală a TVA.
GAP-ul de TVA reprezintă diferența dintre cât TVA ar trebui să încaseze statul (conform legislației fiscale) și cât TVA încasează efectiv.
El a precizat că „este de notorietate discuția apărută în spațiul public cu privire la producția pe care România o înregistrează,fiind specificul acestei țări, atunci când vorbim de autoconsum”.
„Și ca să dau câteva exemple clare: modul în care tratăm gemul pe care îl face în casă bunica”, a spus șeful ANAF.
„Asta contează la GAP-ul de TVA în România?”, a întrebat moderatorul.
„Din păcate, astăzi, da. Da, este calculat astăzi la GAP-ul de TVA”, a răspuns Adrian Nica. România a avut, în 2022, cel mai mare GAP de TVA din Uniunea Europeană.
Ce spun specialiștii? „ANAF ar face orice ca să nu zică că 80% din evaziunea fiscală e făcută de rețelele mafiote”
Chiar dacă șeful Fiscului susține că exemplul dat cu gemul bunicii se regăsește în metodologia de calcul a ANAF, specialiștii au criticat declarațiile sale. Economistul Andrei Caramitru afirmă că ANAF ar face orice doar ca să nu recunoască adevărata cauză a evaziunii fiscale: rețelele mafiote de importuri.
„ANAF ar face orice – orice – ca să nu zică că 80% din evaziunea fiscală la noi e făcută de rețelele die/securist-mafiotice de importatori. Prin portul Constanța (care e un fel de Sinaloa) și prin rețele de firme-fantomă suveică. Până și Kovesi a ieșit acum câteva zile să spună clar asta și că e inadmisibil ca statul român nu apelează la Parchetul European (care cu asta se ocupă – frauda transfrontalieră pe TVA) - și a ‘amenințat’ că se va implica oricum”, spune Caramitru pe Facebook.
Ce declară președintele ANAF despre GAP-ul de TVA din „dulceața bunicii”?
Declarația lui Adrian Nica, Președinte ANAF:
“Ca urmare a interpretãrilor apãrute în spațiul public pe data de 15 octombrie 2025, facem urmãtoarele clarificãri, pentru corecta informare a opiniei publice: ANAF nu are în vedere impozitarea autoconsumului populației. Prin autoconsum se înțelege folosirea, de cãtre o gospodãrie, a produselor sau serviciilor realizate de aceasta pentru consumul propriu.
Declarația nu contestã decalajul de colectare la TVA al României, care reprezintã una dintre prioritãțile majore în mandatul actual ANAF. Afirmația vizeazã însã exclusiv un aspect de ordin metodologic în determinarea decalajului fiscal - acela cã baza impozabilã potențialã poate include elemente de autoconsum într-o mãsurã mai mare decât ar fi cazul în situația României, valoarea totalã a acestor elemente nefiind eliminatã complet în procesul de estimare. Decalajul fiscal (gap) reprezintã diferența dintre TVA potențialã, estimatã pe baza conturilor naționale (ESA 2010) și TVA efectiv colectatã la buget.
Am declarat, astfel, cã vizãm realizarea unor analize aprofundate pentru îmbunãtãțirea metodologiei de calcul a gap-ului de TVA, astfel încât rezultatele sã reflecte cât mai fidel realitãțile economice și sociale din România. În prezent, anumite elemente de autoconsum pot distorsiona estimarea bazei potențiale de TVA, dacã nu sunt ajustate corespunzãtor specificului național.
În acest context, se evidențiazã necesitatea unei colaborãri tehnice între ANAF, Institutul Național de Statistică, Ministerul Finanțelor și partenerii europeni, pentru alinierea metodologicã a estimãrilor privind gap-ul de TVA, în vederea unei interpretãri mai precise a diferențelor dintre evaziune, neconformare și factori statistici.
ANAF va colabora și cu Banca Mondialã, pentru a îmbunãtãți înțelegerea și analiza structurii decalajului fiscal, în conformitate cu bunele practici internaționale. Aceastã colaborare urmãrește consolidarea capacitãții tehnice și analitice a ANAF de a interpreta corect diferența dintre TVA teoreticã/potențialã și taxa efectiv colectatã, printr-o abordare integratã, bazatã pe date economice și statistice actualizate. Analiza complexã a acestei problematici poate conduce și la ajustarea anumitor prevederi legislative care afecteazã procesul de colectare a TVA, inclusiv în domenii precum procedurile de insolvențã, acolo unde se constatã pierderi sistemice de venituri.
Este esențial sã avem o înțelegere corectã și detaliatã a structurii gap-ului de TVA, pentru a putea determina precis ponderea fraudei fiscale și a diferenția între cauzele reale ale decalajului de colectare — evaziune, neconformare, pierderi administrative sau factori statistici. Doar pe baza unor date exacte, corelate cu realitãțile economiei românești, putem formula mãsuri fiscale și operaționale eficiente, care sã conducã la reducerea treptatã a decalajului de colectare a TVA și la creșterea sustenabilã a veniturilor bugetare.
În concluzie, atenția noastrã rãmâne concentratã asupra adevãratelor probleme, iar autoconsumul nu va face obiectul inspecțiilor fiscale ANAF.
Deși unele interpretãri din spațiul public confirmã cã nu toate interesele converg spre performanța ANAF, mesajul meu este unul clar: ANAF continuã lupta împotriva marii evaziuni, cu aceeași seriozitate confirmatã de acțiunile și rezultatele noastre recente”.
