-
Cum să generezi idei bune cu echipa și cu clienții tăi
-
Virgil Ichim pleacă de la conducerea Allianz-Țiriac Pensii Private
-
HR Director Grup City Grill: Un ospătar câștigă lejer 2.000 de euro la noi
-
Hornbach recrutează 100 de persoane. Salariul începe de la 3.100 de lei net
-
3 minute și 59 de secunde: atât durează un interviu făcut de un robot
-
Studiu: 9 din 10 bugetari români vor salarii mai mari, chiar dacă nu le merită
Educatia ar putea umaniza managementul
Criza financiara a scos la iveala o noua oportunitate pentru ca oamenii aflati la conducerea afacerilor sa-si imbunatateasca relatia cu angajatii: mai mult timp pentru dezvoltarea individuala, cu impact direct in organizatie. Unii executivi au decis sa fructifice momentul si sa-si imbunateasca abilitatile, in vreme ce altii au continuat sa faca aceleasi greseli pe care le faceau si inainte de recesiune.
Printre parghiile facile pe care le la dispozitie are un manager care isi doreste sa se dezvolte profesional se numara sedintele de coaching sau programele de training pe zona de administrare a timpului.
"De cele mai multe ori, timpul sau lipsa lui, este perceput ca o fatalitate cu care managerii sunt obligati sa traiasca. Din pacate, programele de time-management sau de stabilire a prioritatilor nu mai sunt de actualitate, dar nici in coaching timpul nu reprezinta un subiect, fiind adesea invocat in trecere. In foarte putine situatii de coaching se discuta despre relatia managerului cu angajatii. De cele mai multe ori, aceasta problema este luata in discutie doar pentru ca s-a generat o situatie de conflict care poate sa dauneze managerului. In mod obisnuit, sedintele de coaching se concentreaza pe imbunatatirea relatiei cu salariatii de pe pozitii similare ori cu seful direct”, spune Adriana Paun, fondatorul companiei Top Executive Agency din Bruxelles, care ofera consultanta pentru top managerii aflati in cautarea unui nou loc de munca.
Lipsa pregatirii profesioniste in ceea ce priveste imbunatirea contactelor cu angajatii sau a administrarii timpului ii supune pe sefi la presiuni suplimentare, pe langa cele datorate crizei. Astfel, ei sunt nevoiti sa petreaca foarte mult timp la serviciu pentru a putea sa-si rezolve problemele. Si,inevitabil, angajatii tind sa urmeze un program similar.
“Reducerea timpului de lucru reprezinta un ideal pentru orice manager, fiecare conducator de firma dorindu-si sa lucreze delegand din atributiile sale”, este de parere Adrian State, directorul general al Den Braven Romania.
La capitolul “instrumente complexe” care pot fi folosite de catre manageri pentru imbunatatirea competentelor tehnice si umane se regasesc programele de tipul Master of Business Administration (MBA) si Executive MBA (EMBA).
Pe piata locala, un astfel de program porneste de la un cost mai mic de 10.000 de euro, dar poate ajunge si la 35.000 de euro, in vreme ce in Statele Unite, cea mai scumpa destinatie in materie de MBA/EMBA, cheltuielile pot depasi 150.000 de euro, pentru doi ani de studii.
Spre deosebrie de un MBA, un program de tipul EMBA se adreseaza managerilor cu o experienta superioara pe piata fortei de munca, varsta medie a cursantilor fiind mult mai ridicata, in jurul a 40 de ani.
“Obtinerea abilitatilor de a conduce echipe este unul dintre elementele de diferentiere si totodata valoarea adaugata a unui program EMBA, in care nu inveti numai ce s-a scris despre fundamentele leadership-ului, ci dobandesti abilitati interpersonale esentiale (precum lucrul in echipa, coaching-ul, managementul conflictelor etc.), asociate cu exercitarea cu succes a functiei de lider”, afirma Bianca Ioan, director de marketing al ASEBUSS, institutie care ofera un program de EMBA pe piata locala, in colaborare cu institutia americana Kennesaw State University.
Sorin Cristea, director de vanzari in cadrul producatorului de membrane bituminoase si polistiren Arcon, este unul din cei peste 3.000 de manageri romani care au avut posibilitatea de a urma un MBA/EMBA.
“In ceea ce priveste stilul de management, MBA-ul mi-a deschis noi perspective si am inteles ca poti fi un lider in cadrul unei companii chiar daca nu esti si un bun manager. Fara a neglija partea instinctuala si utilizarea experientei acumulate pana in prezent, incerc sa imi sistematizez cunostintele pentru a putea fi mai usor cuantificate in realizari financiare”, spune Cristea.
Pe baza experientelor personale, el considera ca managerul viitorului ar trebui sa fie inteligent, perseverent, adaptabil si mai ales capabil sa transmita viziunea sa angajatilor si echipei cu care colaboreaza.
“Motivarea angajatului, fara referire directa la partea financiara, este un aspect din ce in ce mai important si managerii trebuie sa inteleaga ca in orice actiune trebuie sa pornesti cu sprijinul echipei”, conchide Cristea.
Printre parghiile facile pe care le la dispozitie are un manager care isi doreste sa se dezvolte profesional se numara sedintele de coaching sau programele de training pe zona de administrare a timpului.
"De cele mai multe ori, timpul sau lipsa lui, este perceput ca o fatalitate cu care managerii sunt obligati sa traiasca. Din pacate, programele de time-management sau de stabilire a prioritatilor nu mai sunt de actualitate, dar nici in coaching timpul nu reprezinta un subiect, fiind adesea invocat in trecere. In foarte putine situatii de coaching se discuta despre relatia managerului cu angajatii. De cele mai multe ori, aceasta problema este luata in discutie doar pentru ca s-a generat o situatie de conflict care poate sa dauneze managerului. In mod obisnuit, sedintele de coaching se concentreaza pe imbunatatirea relatiei cu salariatii de pe pozitii similare ori cu seful direct”, spune Adriana Paun, fondatorul companiei Top Executive Agency din Bruxelles, care ofera consultanta pentru top managerii aflati in cautarea unui nou loc de munca.
Lipsa pregatirii profesioniste in ceea ce priveste imbunatirea contactelor cu angajatii sau a administrarii timpului ii supune pe sefi la presiuni suplimentare, pe langa cele datorate crizei. Astfel, ei sunt nevoiti sa petreaca foarte mult timp la serviciu pentru a putea sa-si rezolve problemele. Si,inevitabil, angajatii tind sa urmeze un program similar.
“Reducerea timpului de lucru reprezinta un ideal pentru orice manager, fiecare conducator de firma dorindu-si sa lucreze delegand din atributiile sale”, este de parere Adrian State, directorul general al Den Braven Romania.
La capitolul “instrumente complexe” care pot fi folosite de catre manageri pentru imbunatatirea competentelor tehnice si umane se regasesc programele de tipul Master of Business Administration (MBA) si Executive MBA (EMBA).
Pe piata locala, un astfel de program porneste de la un cost mai mic de 10.000 de euro, dar poate ajunge si la 35.000 de euro, in vreme ce in Statele Unite, cea mai scumpa destinatie in materie de MBA/EMBA, cheltuielile pot depasi 150.000 de euro, pentru doi ani de studii.
Spre deosebrie de un MBA, un program de tipul EMBA se adreseaza managerilor cu o experienta superioara pe piata fortei de munca, varsta medie a cursantilor fiind mult mai ridicata, in jurul a 40 de ani.
“Obtinerea abilitatilor de a conduce echipe este unul dintre elementele de diferentiere si totodata valoarea adaugata a unui program EMBA, in care nu inveti numai ce s-a scris despre fundamentele leadership-ului, ci dobandesti abilitati interpersonale esentiale (precum lucrul in echipa, coaching-ul, managementul conflictelor etc.), asociate cu exercitarea cu succes a functiei de lider”, afirma Bianca Ioan, director de marketing al ASEBUSS, institutie care ofera un program de EMBA pe piata locala, in colaborare cu institutia americana Kennesaw State University.
Sorin Cristea, director de vanzari in cadrul producatorului de membrane bituminoase si polistiren Arcon, este unul din cei peste 3.000 de manageri romani care au avut posibilitatea de a urma un MBA/EMBA.
“In ceea ce priveste stilul de management, MBA-ul mi-a deschis noi perspective si am inteles ca poti fi un lider in cadrul unei companii chiar daca nu esti si un bun manager. Fara a neglija partea instinctuala si utilizarea experientei acumulate pana in prezent, incerc sa imi sistematizez cunostintele pentru a putea fi mai usor cuantificate in realizari financiare”, spune Cristea.
Pe baza experientelor personale, el considera ca managerul viitorului ar trebui sa fie inteligent, perseverent, adaptabil si mai ales capabil sa transmita viziunea sa angajatilor si echipei cu care colaboreaza.
“Motivarea angajatului, fara referire directa la partea financiara, este un aspect din ce in ce mai important si managerii trebuie sa inteleaga ca in orice actiune trebuie sa pornesti cu sprijinul echipei”, conchide Cristea.