-
Gabriel Biriş: Inflația, alimentată de o „avalanșă” de tichete pentru bugetari
-
Soarele răsare din Vestul României: Aradul pregătește un nou parc fotovoltaic
-
Șef IMM-uri: Avem nevoie de „sânge proaspăt”. Să avem antreprenori de la 16 ani
-
Ciolacu, la Doha: România încearcă să convingă Emirates să cumpere TAROM
-
Oficial BNR: Scăderea dobânzii cheie în luna mai nu mai este sigură
-
Cifrele din spatele Sistemului Garanţie-Returnare: reciclăm 5 mil. de PET-uri/zi
Dezbaterea ramane deschisa in privinta efectelor reducerii CAS-ului
Reducerea CAS-ului este una dintre optiunile pe care le are Guvernul in acest an pentru stimularea economiei, in conditiile in care economia pare sa se fi stabilizat, iar deficitul bugetar este sub tinta convenita cu FMI.
Potrivit lui Radu Limpede, CAS este principala piedica din fiscalitatea romaneasca in ce priveste concurenta pentru investitii straine cu tarile din regiune.
El este de parere ca stabilizarea cu succes a bugetului si incadrarea in tintele FMI de cateva trimestre bune permite “reducerea cantitativa a taxelor si / sau contributiilor”.
“Orice nou spatiu fiscal - in sensul colectarii de bani la buget peste programul prevazut - ar trebui folosit in sensul diminuarii CAS, aceasta putand avea efecte semnificative si in ce priveste atragerea de investitii straine directe, cat si in aducerea la lumina de slujbe din economia gri, conform curbei Lafffer”, explica Limpede.
De asemenea, Gabriel Sincu (foto) considera ca reducerea sau chiar plafonarea constributiilor sociale ar scoate din economia gri si cea subterana un numar mare de salarii mari, “care acum se platesc fie in plic fie prin diverse formule alernative mai mult sau mai putin legale”.
“Politicienii pregatesc terenul pentru o reducere insignifianta a CAS-ului in perspectiva alegerilor ce vor avea loc la anul, dar din pacate nimeni nu are curajul sa ia taurul de coarne si sa procedeze la o plafonare reala a tuturor contributiilor sociale la un nivel decent (sa spunem in jur de 3 salarii medii pe economie”, apreciaza Sincu.
Pe de alta parte, reprezentantul Mazars crede ca alte reduceri de taxe sunt in contextul actual “doar iluzii alimentate de politicieni, nefiind sustenabile din punct de vedere economic”.
“Echilibrul macroeconomic pare sa fie atins, dar in opinia mea, fara o restructurare reala a adminstratiei publice si fara incurajarea muncii (nu a alternativelor la munca de genul microintreprinderilor, PFA-urile sau contractele de drepturi de autor) este doar o chestiune de timp pana cand lucrurile se vor debalansa si va fi iarasi nevoie de bani de la FMI”, sustine Sincu.
Potrivit lui Radu Limpede, CAS este principala piedica din fiscalitatea romaneasca in ce priveste concurenta pentru investitii straine cu tarile din regiune.
El este de parere ca stabilizarea cu succes a bugetului si incadrarea in tintele FMI de cateva trimestre bune permite “reducerea cantitativa a taxelor si / sau contributiilor”.
“Orice nou spatiu fiscal - in sensul colectarii de bani la buget peste programul prevazut - ar trebui folosit in sensul diminuarii CAS, aceasta putand avea efecte semnificative si in ce priveste atragerea de investitii straine directe, cat si in aducerea la lumina de slujbe din economia gri, conform curbei Lafffer”, explica Limpede.
De asemenea, Gabriel Sincu (foto) considera ca reducerea sau chiar plafonarea constributiilor sociale ar scoate din economia gri si cea subterana un numar mare de salarii mari, “care acum se platesc fie in plic fie prin diverse formule alernative mai mult sau mai putin legale”.
“Politicienii pregatesc terenul pentru o reducere insignifianta a CAS-ului in perspectiva alegerilor ce vor avea loc la anul, dar din pacate nimeni nu are curajul sa ia taurul de coarne si sa procedeze la o plafonare reala a tuturor contributiilor sociale la un nivel decent (sa spunem in jur de 3 salarii medii pe economie”, apreciaza Sincu.
Pe de alta parte, reprezentantul Mazars crede ca alte reduceri de taxe sunt in contextul actual “doar iluzii alimentate de politicieni, nefiind sustenabile din punct de vedere economic”.
“Echilibrul macroeconomic pare sa fie atins, dar in opinia mea, fara o restructurare reala a adminstratiei publice si fara incurajarea muncii (nu a alternativelor la munca de genul microintreprinderilor, PFA-urile sau contractele de drepturi de autor) este doar o chestiune de timp pana cand lucrurile se vor debalansa si va fi iarasi nevoie de bani de la FMI”, sustine Sincu.