-
OCDE prognozează o creștere mai mare a economiei mondiale și mulțumită SUA
-
Uniunea Europeană vrea să pompeze 6 miliarde de euro în Balcani
-
Centrul European al Consumatorilor, 125.000 euro recuperați în primul trimestru
-
HORA acuză costurile în plus pe care le generează Sistemul Garanție-Returnare
-
România, printre țările UE cu cel mai mare deficit în 2023
-
Marcel Boloş: Schema de ajutor de stat IMM Plus este oficial operaţională
Sansele unor derapaje fiscale au crescut
Potrivit analistilor, riscurile unor derapaje fiscale au crescut si foarte putini mai cred ca tinta de deficit convenita cu FMI mai poate fi respectata.
Guvernul si-a asumat in fata Fondului Monetar International sa mentina deficitul sub 3% pe ESA, dar potrivit economistului Vlad Muscalu "tinta pe cash ar putea fi atinsa, dar sa coboram sub 3% pe ESA va fi destul de dificil". ING are o prognoza de 3,2% din PIB in ceea ce priveste deficitul pe ESA.
De asemenea, BCR vede chiar posibilitatea unui derapaj fiscal de circa 0,8% de la tinta de 3%, mai ales in conditiile in care prognoza oficiala de crestere economica a fost redusa la 1,2% de la 1,8-2,3% din PIB, in timp ce arieratele bugetelor locale au ramas in crestere in trimestrul al doilea.
"Trebuie remarcat faptul ca incadrarea in tinta de deficit bugetar in primul semestru din acest an s-a realizat pe seama reducerii cheltuielilor de investitii si a amanarii platii furnizorilor. Guvernul actual a majorat deja salariile bugetarilor cu 8% incepand din iunie si s-a angajat sa mai efectueze o marire in decembrie, desi FMI a conditionat aceasta masura de performanta economica a Romaniei", arata analistii BCR in raportul denumit "Romania: In viteza intai".
In acelasi timp, economistul sef al Raiffeisen Bank a detaliat cele doua riscuri majore in ceea ce priveste un posibil derapaj fiscal.
Primul risc vizeaza absorbtia fondurilor structurale, care poate pune o presiune imensa pe buget "daca continuam in ritmul acesta". Dumitru a sublinia ca, din cauza faptului ca rambursarile de la CE au fost oprite la programele operationale importante si nu avem nicio data certa la care ele se vor relua, la sase luni s-a format un gap (decalaj - n.r.) intre veniturile si cheltuielile referitoare la fondurile europene. Dupa primele sase luni, cheltuielile depaseau cu 3 miliarde de lei veniturile, desi in bugetul initial se programase un excedent pe fonduri europene.
Al doilea risc, binecunoscut, este legat de alegerile parlamentare, care creeaza pesiuni pe executia bugetelor locale.
Guvernul si-a asumat in fata Fondului Monetar International sa mentina deficitul sub 3% pe ESA, dar potrivit economistului Vlad Muscalu "tinta pe cash ar putea fi atinsa, dar sa coboram sub 3% pe ESA va fi destul de dificil". ING are o prognoza de 3,2% din PIB in ceea ce priveste deficitul pe ESA.
De asemenea, BCR vede chiar posibilitatea unui derapaj fiscal de circa 0,8% de la tinta de 3%, mai ales in conditiile in care prognoza oficiala de crestere economica a fost redusa la 1,2% de la 1,8-2,3% din PIB, in timp ce arieratele bugetelor locale au ramas in crestere in trimestrul al doilea.
"Trebuie remarcat faptul ca incadrarea in tinta de deficit bugetar in primul semestru din acest an s-a realizat pe seama reducerii cheltuielilor de investitii si a amanarii platii furnizorilor. Guvernul actual a majorat deja salariile bugetarilor cu 8% incepand din iunie si s-a angajat sa mai efectueze o marire in decembrie, desi FMI a conditionat aceasta masura de performanta economica a Romaniei", arata analistii BCR in raportul denumit "Romania: In viteza intai".
In acelasi timp, economistul sef al Raiffeisen Bank a detaliat cele doua riscuri majore in ceea ce priveste un posibil derapaj fiscal.
Primul risc vizeaza absorbtia fondurilor structurale, care poate pune o presiune imensa pe buget "daca continuam in ritmul acesta". Dumitru a sublinia ca, din cauza faptului ca rambursarile de la CE au fost oprite la programele operationale importante si nu avem nicio data certa la care ele se vor relua, la sase luni s-a format un gap (decalaj - n.r.) intre veniturile si cheltuielile referitoare la fondurile europene. Dupa primele sase luni, cheltuielile depaseau cu 3 miliarde de lei veniturile, desi in bugetul initial se programase un excedent pe fonduri europene.
Al doilea risc, binecunoscut, este legat de alegerile parlamentare, care creeaza pesiuni pe executia bugetelor locale.