-
Experții dau verdictul economiei: La cât ajung ROBOR, inflația și dobânzile
-
Cardul Salt Bank: CEO-ul Salt și Mastercard explică ce beneficii au fondatorii
-
Fraudă la o bancă din România. Bani furați din conturile unui vârstnic
-
ING Bank va elimina plata cu telefonul prin aplicația băncii: Adio, ING Pay!
-
BNR: Soldul creditului neguvernamental a crescut în martie 2024 cu 1,1%
-
Credit Noua Casă: Românii întorc spatele programului statului
Planul Guvernului: Pana la 8 case private de sanatate
"Nu exista calitate fara concurenta si nu exista concurenta fara mediul privat. Avem in prezent un monopol al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, care conduce la influente politice, coruptie si ineficienta. Acest sistem cum arata acum, nu mai poate continua", a declarat Virgil Paunescu (foto), consilier prezidential la Departamentul de Sanatate Publica al Administratiei Prezidentiale.
El a declarat ca pentru reforma s-a avut in vedere modelul francez de sanatate - considerat cel mai performant, dar care ar fi generat datorii uriase, pe langa cele din prezent. Deficitul bugetar in sistemul de sanatate a ajuns in acest an la 2,5 - 3 miliarde lei, in pofida cresterii continue a procentului cheltuielilor.
Toate declaratiile au fost realizate in cadrul conferintei "Membrii UNSAR – parteneri ai reformei sistemului de sanatate".
In Romania, la aproximativ 200 de euro pe cap de asigurat, se strang undeva la 400 milioane de euro anual din contributii, bani care vor fi administrati, dupa spargerea monopolului CNAS de catre circa 8 case private de sanatate, care vor gestiona cate un portofoliu cuprins intre 1,5 si 2,5 milioane de clienti in colaborare cu asiguratorii. Fiind multe si concurenta pentru clienti va fi mare.
Intrebat daca noile case private de sanatate vor alerga numai dupa pacientii cu venituri mari pentru plati avantajoase sau numai dupa cei fara probleme medicale, Paunescu a argumentat ca "daca acestea aleg doar pe cei sanatosi vor primi chiar mai putin bani, deoarece sumele care vor fi repartizate pe fiecare pacient sunt in functie de riscul de boala. Astfel, pentru un tanar vor fi repartizati 50 euro, in timp ce pentru o persoana in varsta, 300 de euro. De asemenea, nici o casa nu va avea dreptul sa excluda pe nimeni". El a adaugat ca, la randul lor, casele judetene de asigurari de sanatate vor fi desfiintate, iar spitalele se vor transforma in fundatii.
„Sistemul romanesc de sanatate are nevoie de schimbare. Perspectivele de dezvoltarea a asigurarilor private in Romania si potentialul parteneriatelor public-privat a fost expus in recent, in studiul «Reforma sistemului de sanatate. Analize si recomandari», elaborat in 2009 pentru Ministerul Sanatatii de expertii de la IFC si Banca Mondiala”, a declarat, la randul sau, Cristian Predescu, presedintele Comisiei de Sanatate Publica, de pe langa Presedentia Romaniei.
In raport, se apreciaza ca redefinirea pachetului de beneficii implica o combinatie de masuri, care includ: revizuirea listei de servicii asigurate, introducerea coplatilor formale cu asigurarea unor mecanisme de protectie financiara pentru populatia defavorizata (prin cupoane sau mecanisme de scutire) si implementarea unor mecanisme transparente si bazate pe dovezi pentru includerea noilor tehnologii si medicamente in pachetele de servicii de care beneficiaza asiguratii.
„Participarea asiguratorilor privati in sistemul asigurarilor de sanatate poate fi conceputa intr-o plaja larga de modele, pornind de la sistemul actual existent in Romania, unde implicarea companiilor private, desi posibila legal, este minima, datorita atractivitatii scazute a sistemului, pana la modelul francez, care cu timpul inreistreaza un deficit foarte mare, si cel olandez, in care asiguratorii privati intra in competitie pentru fondurile sistemului public de asigurari de sanatate. Modelul olandez este considerat cel mai potrivit pentru in Romania”, a spus Cristian Predescu.
Referitor la acest aspect, in sinteza "Reforma sistemului de sanatate - Analize si recomandari", printre cauzele mentinerii la un nivel scazut a asigurarilor private de sanatate in Romania se mentioneaza cererea scazuta (romanii sunt obisnuiti cu ideea ca sanatatea ar trebui sa fie gratuita si nu sunt dispusi sa plateasca sume suplimentare fata de contributiile obligatorii); deductibilitatea fiscala la un nivel prea scazut (doar circa 250 euro) a sumelor pentru asigurari private; scopul limitat: in conditiile in care virtual toate serviciile medicale sunt suportate de catre CNAS, asigurarea privata nu poate sa vina suplimentar decat eventual cu o calitate superioara a serviciilor; inexistenta coplatilor care ar putea eventual sa fie acoperite printr-o asigurare privata.
Acelasi document, analizand optiunea de implementare a unui sistem de includere a asiguratorilor privati in competitia pentru fondurile asigurarilor de sanatate, subliniaza ca „exista doua beneficii potentiale pentru aceasta abordare: asiguratorii privati pot impulsiona furnizorii, probabil mai mult decat CNAS, sa imbunatateasca calitatea serviciilor prin stimulente, monitorizare agresiva si modificari in regimul de plati/penalitati; riscul si responsabilitatea controlului costurilor vor fi transferate de la sistemul public de asigurare la asiguratorii privati. In functie de cum sunt structurate contractele acestora cu furnizorii, asiguratorii pot suporta riscul majorarii de preturi sau al costurilor neprevazute pentru pacienti".
In aceasta directie, actionand pe termen mediu, Ministerul Sanatatii intentioneaza sa introduca mecanisme financiare si pachete stimulative pentru atragerea in circuitul de finantare a sistemului de asigurari publice de sanatate a companiilor private, ceea ce va genera resurse suplimentare de finantare si va contribui semnificativ la cresterea calitatii serviciilor medicale prestate.
El a declarat ca pentru reforma s-a avut in vedere modelul francez de sanatate - considerat cel mai performant, dar care ar fi generat datorii uriase, pe langa cele din prezent. Deficitul bugetar in sistemul de sanatate a ajuns in acest an la 2,5 - 3 miliarde lei, in pofida cresterii continue a procentului cheltuielilor.
Toate declaratiile au fost realizate in cadrul conferintei "Membrii UNSAR – parteneri ai reformei sistemului de sanatate".
In Romania, la aproximativ 200 de euro pe cap de asigurat, se strang undeva la 400 milioane de euro anual din contributii, bani care vor fi administrati, dupa spargerea monopolului CNAS de catre circa 8 case private de sanatate, care vor gestiona cate un portofoliu cuprins intre 1,5 si 2,5 milioane de clienti in colaborare cu asiguratorii. Fiind multe si concurenta pentru clienti va fi mare.
Intrebat daca noile case private de sanatate vor alerga numai dupa pacientii cu venituri mari pentru plati avantajoase sau numai dupa cei fara probleme medicale, Paunescu a argumentat ca "daca acestea aleg doar pe cei sanatosi vor primi chiar mai putin bani, deoarece sumele care vor fi repartizate pe fiecare pacient sunt in functie de riscul de boala. Astfel, pentru un tanar vor fi repartizati 50 euro, in timp ce pentru o persoana in varsta, 300 de euro. De asemenea, nici o casa nu va avea dreptul sa excluda pe nimeni". El a adaugat ca, la randul lor, casele judetene de asigurari de sanatate vor fi desfiintate, iar spitalele se vor transforma in fundatii.
„Sistemul romanesc de sanatate are nevoie de schimbare. Perspectivele de dezvoltarea a asigurarilor private in Romania si potentialul parteneriatelor public-privat a fost expus in recent, in studiul «Reforma sistemului de sanatate. Analize si recomandari», elaborat in 2009 pentru Ministerul Sanatatii de expertii de la IFC si Banca Mondiala”, a declarat, la randul sau, Cristian Predescu, presedintele Comisiei de Sanatate Publica, de pe langa Presedentia Romaniei.
In raport, se apreciaza ca redefinirea pachetului de beneficii implica o combinatie de masuri, care includ: revizuirea listei de servicii asigurate, introducerea coplatilor formale cu asigurarea unor mecanisme de protectie financiara pentru populatia defavorizata (prin cupoane sau mecanisme de scutire) si implementarea unor mecanisme transparente si bazate pe dovezi pentru includerea noilor tehnologii si medicamente in pachetele de servicii de care beneficiaza asiguratii.
„Participarea asiguratorilor privati in sistemul asigurarilor de sanatate poate fi conceputa intr-o plaja larga de modele, pornind de la sistemul actual existent in Romania, unde implicarea companiilor private, desi posibila legal, este minima, datorita atractivitatii scazute a sistemului, pana la modelul francez, care cu timpul inreistreaza un deficit foarte mare, si cel olandez, in care asiguratorii privati intra in competitie pentru fondurile sistemului public de asigurari de sanatate. Modelul olandez este considerat cel mai potrivit pentru in Romania”, a spus Cristian Predescu.
Referitor la acest aspect, in sinteza "Reforma sistemului de sanatate - Analize si recomandari", printre cauzele mentinerii la un nivel scazut a asigurarilor private de sanatate in Romania se mentioneaza cererea scazuta (romanii sunt obisnuiti cu ideea ca sanatatea ar trebui sa fie gratuita si nu sunt dispusi sa plateasca sume suplimentare fata de contributiile obligatorii); deductibilitatea fiscala la un nivel prea scazut (doar circa 250 euro) a sumelor pentru asigurari private; scopul limitat: in conditiile in care virtual toate serviciile medicale sunt suportate de catre CNAS, asigurarea privata nu poate sa vina suplimentar decat eventual cu o calitate superioara a serviciilor; inexistenta coplatilor care ar putea eventual sa fie acoperite printr-o asigurare privata.
Acelasi document, analizand optiunea de implementare a unui sistem de includere a asiguratorilor privati in competitia pentru fondurile asigurarilor de sanatate, subliniaza ca „exista doua beneficii potentiale pentru aceasta abordare: asiguratorii privati pot impulsiona furnizorii, probabil mai mult decat CNAS, sa imbunatateasca calitatea serviciilor prin stimulente, monitorizare agresiva si modificari in regimul de plati/penalitati; riscul si responsabilitatea controlului costurilor vor fi transferate de la sistemul public de asigurare la asiguratorii privati. In functie de cum sunt structurate contractele acestora cu furnizorii, asiguratorii pot suporta riscul majorarii de preturi sau al costurilor neprevazute pentru pacienti".
In aceasta directie, actionand pe termen mediu, Ministerul Sanatatii intentioneaza sa introduca mecanisme financiare si pachete stimulative pentru atragerea in circuitul de finantare a sistemului de asigurari publice de sanatate a companiilor private, ceea ce va genera resurse suplimentare de finantare si va contribui semnificativ la cresterea calitatii serviciilor medicale prestate.