-
Experții dau verdictul economiei: La cât ajung ROBOR, inflația și dobânzile
-
Cardul Salt Bank: CEO-ul Salt și Mastercard explică ce beneficii au fondatorii
-
Fraudă la o bancă din România. Bani furați din conturile unui vârstnic
-
ING Bank va elimina plata cu telefonul prin aplicația băncii: Adio, ING Pay!
-
BNR: Soldul creditului neguvernamental a crescut în martie 2024 cu 1,1%
-
Credit Noua Casă: Românii întorc spatele programului statului
Industria de asigurari este pregatita pentru reforma
"Un procent sau doua din contributiile de asigurari de sanatate, de 10,7%, platite atat de catre angajator cat si de angajat la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS) ar putea sa meaga in sectorul privat dupa modelul pensiilor private. Avem un sector privat de pensii care functioneaza si care a depasit total asteptarile in contextul in care randamentele din Romania sunt cele mai mari din regiune", a declarat Dan Constantinescu, membru in Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA).
Cota de contributie la CNAS a angajatorului la este de 5,2%, iar cea a angajatului, de 5,5%.
El a adaugat ca industria romaneasca de asigurari este pregatita pentru sustinerea refomei in sistemul de asigurari sociale, deoarece dispune de expertiza, competenta, capacitate de supraveghere si o retea teritorila complexa. "Nu sunt un fan al sectorului privat, dar reforma, ca si in cazul pensiilor, nu se poate realiza decat pe baza unui parteneriat public-privat, in care participarea sectorului privat este una activa. Prin reforma nu exista riscul de a altera calitatea serviciilor publice", a mentionat Constantinescu.
Pe aceeasi tema, directorul general adjunct al Eureko Romania, Carmen Radu (foto), a declarat ca "doar redirectionarea unei parti din cei 10,5%, fara a schimba nimic in mentalitate, fara indicatori de performanta si fara un cuvant de spus al asiguratorilor despre ce se va intampla cu banii in industrie dupa decontarea cu furnizorii de servicii medicale nu exista o garantie a succesului si ca in realitate, riscurile pe care si le asuma asiguratorii vor fi destul de mari, spre comparatie cu pensiile private obligatorii, unde exista doar acumulare de active".
Toate declaratiile au fost realizate in cadrul conferintei "Membrii UNSAR – parteneri ai reformei sistemului de sanatate".
"Pentru sistemul de sanatate, modelul Pilonului II este diferit, pentru ca asiguratorul acceseaza sistemul a doua zi, iar asiguratorul plateste astfel daune imediat. Prin urmare, o astfel de redirectionare va transfera problemele cu care se confrunta CNAS catre asiguratorul privat, precum cea a decontarilor cu furnizorii de servicii medicale", sustine Carmen Radu.
Stabilirea pachetului de servicii de baza pentru asigurati
In studiul „Reforma Sistemului de Sanatate - Analize si recomandari”, se apreciaza ca „redefinirea pachetului de beneficii implica o combinatie de masuri, care includ: revizuirea listei de servicii asigurate, introducerea co-platilor formale cu asigurarea unor mecanisme de protectie financiara pentru populatia defavorizata (prin „cupoane” sau mecanisme de scutire) si implementarea unor mecanismele transparente si bazate pe dovezi pentru includerea noilor tehnologii si medicamente in pachetele de servicii de care beneficiaza asiguratii”.
Ministerul Sanatatii a promovat proiectul de lege referitor la introducerea coplatilor, a analizat si stabilit etapele de urmat pentru implementarea unor mecanisme noi si mai eficiente care sa coreleze includerea noilor tehnologii si medicamente cu capacitatea reala de sustinere financiara din partea sistemului de asigurari. De asemenea, va finaliza, impreuna cu CNAS, revizuirea pachetului de servicii asigurat de sistemul public de asigurari de sanatate.
Pachetul de servicii generale va stabili in mod clar care sunt serviciile platite de casele de sanatate, si la care fiecare asigurat are dreptul pe baza contributiilor sale la fondul asigurarilor de sanatate. Configurarea pachetului de servicii de baza se va realiza pe baza ghidurilor si protocoalelor terapeutice, care vor permite controlul costurilor si al practicilor medicale, in functie de nevoile specifice pe patologii.
O alta cale concomitenta de pornire va constitui enumerarea si completarea anuala a serviciilor si tratamentelor costisitoare mai nou aparute, care nu vor fi acoperite de asigurarea obligatorie de sanatate, dar care se pot acoperii prin contractarea unei asigurari private de sanatate.
In cazul in care s-ar liberaliza complet pachetul de baza (sa poata fi acoperit de asiguratorii privati), contributia de asigurari sociale de sanatate ar deveni o prima de asigurare (calculata de asiguratori pe baza unor principii actuariale si agreata cu CNAS / MS) care ar trebui sa fie cam aceeasi indiferent de asigurator si ar trebui sa fie platita de toti cei care au venituri, cu anumite subventii de la stat pentru cei cu venituri foarte mici. La aceasta asigurare obligatorie de baza s-ar adauga asigurari suplimentare (prime suplimentare) in functie de cerintele si posibilitatile financiare ale clientului. Decontarea serviciilor medicale s-ar face direct intre asigurator si prestatorii de servicii medicale de stat sau privati.
In acest mod, asiguratul stie ca isi alege un asigurator prin care isi poate achizitiona atat pachetul obligatoriu, cat si cel complementar si/sau suplimentar. In acest fel, s-ar obliga toti prestatorii de servicii medicale, indiferent ca sunt din mediul privat sau de stat, sa intre in competitie, prin calitatea serviciilor oferite.
Asigurarorul va incerca sa orienteze clientul catre acei furnizori de servicii medicale despre care stiu ca ofera calitate pentru ca, in calitatea de asigurator al unei polite obligatorii, va fi interesat sa sanatate clientului pentru a reduce costurile.
Cota de contributie la CNAS a angajatorului la este de 5,2%, iar cea a angajatului, de 5,5%.
El a adaugat ca industria romaneasca de asigurari este pregatita pentru sustinerea refomei in sistemul de asigurari sociale, deoarece dispune de expertiza, competenta, capacitate de supraveghere si o retea teritorila complexa. "Nu sunt un fan al sectorului privat, dar reforma, ca si in cazul pensiilor, nu se poate realiza decat pe baza unui parteneriat public-privat, in care participarea sectorului privat este una activa. Prin reforma nu exista riscul de a altera calitatea serviciilor publice", a mentionat Constantinescu.
Pe aceeasi tema, directorul general adjunct al Eureko Romania, Carmen Radu (foto), a declarat ca "doar redirectionarea unei parti din cei 10,5%, fara a schimba nimic in mentalitate, fara indicatori de performanta si fara un cuvant de spus al asiguratorilor despre ce se va intampla cu banii in industrie dupa decontarea cu furnizorii de servicii medicale nu exista o garantie a succesului si ca in realitate, riscurile pe care si le asuma asiguratorii vor fi destul de mari, spre comparatie cu pensiile private obligatorii, unde exista doar acumulare de active".
Toate declaratiile au fost realizate in cadrul conferintei "Membrii UNSAR – parteneri ai reformei sistemului de sanatate".
"Pentru sistemul de sanatate, modelul Pilonului II este diferit, pentru ca asiguratorul acceseaza sistemul a doua zi, iar asiguratorul plateste astfel daune imediat. Prin urmare, o astfel de redirectionare va transfera problemele cu care se confrunta CNAS catre asiguratorul privat, precum cea a decontarilor cu furnizorii de servicii medicale", sustine Carmen Radu.
Stabilirea pachetului de servicii de baza pentru asigurati
In studiul „Reforma Sistemului de Sanatate - Analize si recomandari”, se apreciaza ca „redefinirea pachetului de beneficii implica o combinatie de masuri, care includ: revizuirea listei de servicii asigurate, introducerea co-platilor formale cu asigurarea unor mecanisme de protectie financiara pentru populatia defavorizata (prin „cupoane” sau mecanisme de scutire) si implementarea unor mecanismele transparente si bazate pe dovezi pentru includerea noilor tehnologii si medicamente in pachetele de servicii de care beneficiaza asiguratii”.
Ministerul Sanatatii a promovat proiectul de lege referitor la introducerea coplatilor, a analizat si stabilit etapele de urmat pentru implementarea unor mecanisme noi si mai eficiente care sa coreleze includerea noilor tehnologii si medicamente cu capacitatea reala de sustinere financiara din partea sistemului de asigurari. De asemenea, va finaliza, impreuna cu CNAS, revizuirea pachetului de servicii asigurat de sistemul public de asigurari de sanatate.
Pachetul de servicii generale va stabili in mod clar care sunt serviciile platite de casele de sanatate, si la care fiecare asigurat are dreptul pe baza contributiilor sale la fondul asigurarilor de sanatate. Configurarea pachetului de servicii de baza se va realiza pe baza ghidurilor si protocoalelor terapeutice, care vor permite controlul costurilor si al practicilor medicale, in functie de nevoile specifice pe patologii.
O alta cale concomitenta de pornire va constitui enumerarea si completarea anuala a serviciilor si tratamentelor costisitoare mai nou aparute, care nu vor fi acoperite de asigurarea obligatorie de sanatate, dar care se pot acoperii prin contractarea unei asigurari private de sanatate.
In cazul in care s-ar liberaliza complet pachetul de baza (sa poata fi acoperit de asiguratorii privati), contributia de asigurari sociale de sanatate ar deveni o prima de asigurare (calculata de asiguratori pe baza unor principii actuariale si agreata cu CNAS / MS) care ar trebui sa fie cam aceeasi indiferent de asigurator si ar trebui sa fie platita de toti cei care au venituri, cu anumite subventii de la stat pentru cei cu venituri foarte mici. La aceasta asigurare obligatorie de baza s-ar adauga asigurari suplimentare (prime suplimentare) in functie de cerintele si posibilitatile financiare ale clientului. Decontarea serviciilor medicale s-ar face direct intre asigurator si prestatorii de servicii medicale de stat sau privati.
In acest mod, asiguratul stie ca isi alege un asigurator prin care isi poate achizitiona atat pachetul obligatoriu, cat si cel complementar si/sau suplimentar. In acest fel, s-ar obliga toti prestatorii de servicii medicale, indiferent ca sunt din mediul privat sau de stat, sa intre in competitie, prin calitatea serviciilor oferite.
Asigurarorul va incerca sa orienteze clientul catre acei furnizori de servicii medicale despre care stiu ca ofera calitate pentru ca, in calitatea de asigurator al unei polite obligatorii, va fi interesat sa sanatate clientului pentru a reduce costurile.