2 / 5

Cum transforma criza sistemul de pensii private

Prima si cea mai grava consecinta a crizei financiare in Romania este, in opinia lui Ioan Vreme, inghetarea contributiilor la pilonul II la 2% fata de 2,5% cum era specificat in calendarul initial al reformei sistemului public de pensii. Aceasta masura afecteaza 4,6 milioane de romani.

Un alt efect negativ al crizei este cresterea numarului de conturi goale in cadrul viramentelor lunare catre fondurile de pensii. In septembrie-octombrie 2008, acestea erau in proportie de 22% din numarul total de participanti, insa acum acestea cresc spre 30% lunar, potrivit lui Vreme.

"Mai mult decat de somaj, cresterea numarului de conturi goale este cauzata de faptul ca multi angajatori folosesc creditul fiscal, pe fondul crizei financiare. Au alte prioritati fata de achitarea datoriilor catre bugetul statului si catre bugetul public de pensii. Nu cred ca angajatorii mai respecta in aceeasi masura declararea si plata contributiilor sociale (CAS) pentru angajati ca inainte de declansarea crizei”, afirma Vreme.

El aminteste ca daca nu sunt declarate si platite contributiile la pilonul II, nu se platesc nici la pilonul I, adica mai mult de 4,6 milioane de romani (numarul total de participanti la pilonul II) vor fi afectati de indisciplina fiscala a angajatorilor.

"Inghetarea contributiilor s-a datorat unui deficit bugetar mare, ori daca nu faci nimic sa imbunatatesti colectarea contributiilor nu ai cum sa te astepti ca situatia sa nu fie inrautatita si de indisciplina angajatorilor”, spune Vreme.

Prin aceasta masura de inghetare a contributiilor pe pilonul II au fost economisite la bugetul public de pensii circa 80 de milioane de euro, conform estimarilor APAPR.

Faptul ca anul viitor ar putea sa nu se revina la calendarul initial, constand in dezghetarea contributiilor pe pilonul II, este una dintre cele mai mari ingrijorari ale administratorilor de fonduri de pensii si unul dintre cel mai grave efecte ale crizei in Romania propagate asupra sistemului de pensii autohton, potrivit oficialului Generali Fonduri de Pensii.

"Urmarea grava este ca nestiind perspectivele pe urmatorii cel putin 5 ani risti sa fii usor acuzabil ca nu ai realizat ceea ce ai estimat. Acuzele pot veni de la supraveghetori, participanti si chiar de la actionari. Fara un plan sigur pe 10-15 ani este greu sa mai ceri actionarilor sa mareasca investitia sau sa mai ramana pe aceasta piata”, declara Ioan Vreme.

Acesta este "aspectul neplacut" al unei fluiditati exagerate a cadrului legislativ si a nerespectarii calendarului initial de reformare a sistemului de pensii din Romania, spune acesta.

Inapoi la articol

Setari Cookie-uri