-
Două dintre cele mai mari bănci din Spania, aproape să se unească
-
Experții dau verdictul economiei: La cât ajung ROBOR, inflația și dobânzile
-
Cardul Salt Bank: CEO-ul Salt și Mastercard explică ce beneficii au fondatorii
-
BNR: Soldul creditului neguvernamental a crescut în martie 2024 cu 1,1%
-
Credit Noua Casă: Românii întorc spatele programului statului
-
Angajații băncilor vor avea propriul salariu minim: va începe de la 4.100 de lei
Sunt destule 9 fonduri pentru a mentine o concurenta corecta?
Riscul unei concentrari prea mari a pietei, in care aderantii sa nu aiba destule posibilitati de alegere, este foarte redus chiar si in cazul in care Pilonul II va ajunga la numai 9 fonduri, potrivit celor spuse de Bobocea.
„In teorie, principiul este corect: fonduri mai multe inseamna oferta mai buna si concurenta mai mare, insa cele 5 fonduri care vor fi absorbite prin fuziuni nu influentau in mod semnificativ aceasta ecuatie, ele concentrand doar 2% din numarul total de participanti din sistem. Pe de alta parte, consolidarea este importanta pentru ca asigura fondurilor ramase o masa critica, reduce cheltuielile de administrare din sistem si produce economii de scala, imbunatatind calitatea si performantele administrarii”, spune Bobocea.
Consolidarea Pilonului II s-a produs, desi intr-o perioada mai indelungata, si in alte sisteme similare celui romanesc. Ungaria, care a introdus Pilonul II in 1998 – prima din regiune – a inceput cu 38 de fonduri si a ramas, dupa 11 ani, cu doar 20, in urma multiplelor fuziuni.
De asemenea, Polonia, care a introdus Pilonul II in 1999, a inceput cu 21 de fonduri si a ramas azi, dupa 10 ani de administrare, cu doar 14, tot dupa fuziuni intre fondurile de pensii.
Pentru piata din Romania, unde volumul de contributii este foarte redus, iar nivelul comisioanelor administratorilor este cel mai mic din Europa si printre cele mai reduse din lume, 9 administratori gestionand 9 fonduri este mai mult o realitate dictata de cadrul economic si legislativ, este de parere Bobocea.
In Polonia, cele 14 fonduri au in prezent un total de 14 milioane de participanti (fata de 4,75 milioane in Romania), nivelul contributiilor este de 7,3% (fata 2% in Romania), salariile din care se deduc aceste contributii sunt superioare celor din Romania, iar comisioanele incasate de administratori sunt mai mari (7% comision din contributii in Polonia, fata de 2,5% in Romania si 0,65% din activul net pe an in Polonia, plus un comision de „supraprofit”, fata de 0,6% in Romania). De aici deriva si numarul mai mare de administratori de pe piata, costurile de administrare putand fi sustinute datorita conditiilor generale din economie si din reglementarile specifice sistemului de pensii private.
Similar, in Ungaria, cele 20 de fonduri de Pilon II administreaza economiile a 3 milioane de participanti, dar volumul contributiilor este de 8%, din salarii mai mari decat in Romania, iar comisioanele incasate de administratori sunt, de asemenea, mai mari: 4% din contributii si 0,8% din activul net pe an.
„Analizand toate aceste date, ajungem la concluzia ca un numar de 9 fonduri este un compromis mai mult decat rezonabil intre nevoia de pluralitate a ofertelor, concurenta sporita, dar si posibilitatea sustinerii in timp a business-ului de administrare a acestor fonduri”, a concluzionat Bobocea pentru Wall-Street.
„In teorie, principiul este corect: fonduri mai multe inseamna oferta mai buna si concurenta mai mare, insa cele 5 fonduri care vor fi absorbite prin fuziuni nu influentau in mod semnificativ aceasta ecuatie, ele concentrand doar 2% din numarul total de participanti din sistem. Pe de alta parte, consolidarea este importanta pentru ca asigura fondurilor ramase o masa critica, reduce cheltuielile de administrare din sistem si produce economii de scala, imbunatatind calitatea si performantele administrarii”, spune Bobocea.
Consolidarea Pilonului II s-a produs, desi intr-o perioada mai indelungata, si in alte sisteme similare celui romanesc. Ungaria, care a introdus Pilonul II in 1998 – prima din regiune – a inceput cu 38 de fonduri si a ramas, dupa 11 ani, cu doar 20, in urma multiplelor fuziuni.
De asemenea, Polonia, care a introdus Pilonul II in 1999, a inceput cu 21 de fonduri si a ramas azi, dupa 10 ani de administrare, cu doar 14, tot dupa fuziuni intre fondurile de pensii.
Pentru piata din Romania, unde volumul de contributii este foarte redus, iar nivelul comisioanelor administratorilor este cel mai mic din Europa si printre cele mai reduse din lume, 9 administratori gestionand 9 fonduri este mai mult o realitate dictata de cadrul economic si legislativ, este de parere Bobocea.
In Polonia, cele 14 fonduri au in prezent un total de 14 milioane de participanti (fata de 4,75 milioane in Romania), nivelul contributiilor este de 7,3% (fata 2% in Romania), salariile din care se deduc aceste contributii sunt superioare celor din Romania, iar comisioanele incasate de administratori sunt mai mari (7% comision din contributii in Polonia, fata de 2,5% in Romania si 0,65% din activul net pe an in Polonia, plus un comision de „supraprofit”, fata de 0,6% in Romania). De aici deriva si numarul mai mare de administratori de pe piata, costurile de administrare putand fi sustinute datorita conditiilor generale din economie si din reglementarile specifice sistemului de pensii private.
Similar, in Ungaria, cele 20 de fonduri de Pilon II administreaza economiile a 3 milioane de participanti, dar volumul contributiilor este de 8%, din salarii mai mari decat in Romania, iar comisioanele incasate de administratori sunt, de asemenea, mai mari: 4% din contributii si 0,8% din activul net pe an.
„Analizand toate aceste date, ajungem la concluzia ca un numar de 9 fonduri este un compromis mai mult decat rezonabil intre nevoia de pluralitate a ofertelor, concurenta sporita, dar si posibilitatea sustinerii in timp a business-ului de administrare a acestor fonduri”, a concluzionat Bobocea pentru Wall-Street.