-
BCR anunță o creștere a profitului: creditele pentru companii au fost motorul
-
Garanti BBVA lansează GIA, un chatbot care folosește tehnologia GPT
-
Mastercard Bank of the Year: Poți vota cea mai populară bancă a anului
-
Fraudă la o bancă din România. Bani furați din conturile unui vârstnic
-
ING Bank va elimina plata cu telefonul prin aplicația băncii: Adio, ING Pay!
-
IFN-urile au dat credite de 50 de miliarde de lei anul trecut
Reforma in sanatate, in continuare asteptata in Romania
In acest context economic, o solutie pentru revitalizarea pietei asigurarilor de sanatate, care ar ajuta si la accesarea de catre romani a unor servicii medicale de o calitate sporita ar fi reformarea sistemului sanitar romanesc, una dintre cele mai asteptate reforme din Romania ultimilor ani.
“Nu exista nici macar o propunere concreta de reformare a sistemului de sanatate, iar in lipsa unui plan sigur, singurul lucru care poate fi facut consta in realizarea unor scenarii. Guvernul va trebui insa sa aleaga un model adaptat conditiilor economico-sociale din Romania”, a mai comentat directorul general adjunct al Eureko.
Carmen Radu a explicat ca scenariul in care Eureko crede cel mai mult este cel in care statul nu va acoperi decat persoanele care nu contribuie la asigurarile de stat de sanatate, iar asiguratorii vor acoperi integral pachetul de baza (vor incasa primele de asigurare, precum si restul serviciilor medicale prin asigurarile de sanatate complementare si suplimentare).
"In felul acesta, asiguratul va sti ca isi alege un asigurator, prin care isi poate asigura atat pachetul obligatoriu, cat si cel suplimentar. Ar lasa si ar obliga toti prestatorii de servicii medicale indiferent ca sunt din mediul privat sau de stat sa intre in competitie, prin calitatea serviciilor pentru ca preturile pe partea de asigurari obligatorii vor fi foarte putin diferite de cele din prezent. In acelasi timp, in calitate de asigurator, voi incerca sa orientez clientul catre provider-ul medical despre care stiu sigur ca va asigura un act medical de calitate pentru ca eu, ca asigurator al unei polite obligatorii, nu voi putea intrerupe contractul, singurul care va putea va fi clientul”, a detaliat Carmen Radu.
Un alt scenariu de reformare consta in optiunea in care si statul si asiguratorul incearca sa conlucreze avand la mijloc asiguratul. Astfel, in cadrul celui de-al doilea scenariu, statul va acoperi o parte din pachetul de baza de servicii medicale, iar asiguratorii vor acoperi restul serviciilor medicale din pachetul de baza (si, implicit, o parte din contributie va fi redirectionata catre acestia dupa modelul pilonului II de pensii private obligatorii), precum si restul serviciilor medicale prin asigurarile de sanatate complementare si suplimentare.
“Desi primul scenariu este cel mai greu de implementat s-ar putea sa vedem ca etapa intermediara a reformei optinunea doi in care asiguratorii si statul colaboreaza. Insa, beneficii pentru toate partile va aduce primul scenariu, acesta este viitorul”, a declarat Carmen Radu.
Un al trelea scenariu posibil in vederea reformarii este cel in care statul va acoperi intreg pachetul de baza de servicii medicale (ceea ce ar insemna o paleta de acoperiri mult mai mica decat cea existenta si, implicit, reducerea contributiilor platite acum catre sistem), iar asiguratorii vor acoperi restul serviciilor medicale prin asigurarile de sanatate complementare si suplimentare.
In vederea acopeririii carentelor sistemului sanitar de stat, au fost efectuate investitii masive in extinderea infrastructurii in ultimii ani. Anul trecut, piata serviciilor medicale private s-a ridicat la circa 373 milioane de euro. Piata totala a serviciilor medicale private (fara abonamente si stomatologie) este de aproximativ 65 milioane de euro pe an. Astfel, 12% dintre bucuresteni au abonamente de sanatate, dintre care 70% oferite de angajatori.
In acelasi timp, “platile informale” pentru serviciile de sanatate in sistemul public se ridica la 450-500 milioane euro pe an. “Numarul clinicilor medicale private (fara stomatologie) este de aproximativ 2.000 si am observat ca din ce in ce mai multi romani apeleaza la serviciile private”, a mai spus Radu, remarcand ca la aceasta data in Romania sunt mult mai putine spitale private, respectiv 14, fata de cele de stat, in numar de 400.
Pe de alta parte, principalii operatori privati au anuntat proiecte de peste 150 milioane de euro in peste 13 clinici si spitale noi pentru 2010 pentru a acoperi deficientele sistemului sanitar public. “Orice investitor vrea sa finanteze, dar in conditiile in care poate sa prevada o anumita stabilitate a legislatiei si mediului politic, dar si economic. Lipsa predictibilitatii tine departe de sistemul de sanatate romanesc investitorii, altfel acestia ar veni si ar pune proiectele in aplicare conform planurilor de afaceri pentru care de asemenea este nevoie de stabilitate”, spune Radu.
Reforma in sanatate, odata demarata, va dura circa 7-8 ani. “Aceasta este perioada in care reusesti sa elaborezi normele de aplicare si sa incerci sa perfectezi sistemul, la fel cum se intampla si s-a intamplat in celelalte tari europene”, detaliaza Radu.
Fiecare angajat plateste 5,2% lunar din salariul brut contributie pentru asigurarea de sanatate la stat si 5,5% angajatorul. “ Ajungem la un total de 10,7% care calculat la salariul mediu brut inseamna 45 de euro pe luna (circa 550 de euro pe an per angajat), dar suntem 5 milioane de angajati si 18 milioane de potentiali clienti (incluzand batranii si copiii, cei care acceseaza circa 70% din serviciile medicale), suma prea mica sa acopere nevoile cu cheltuielile de sanatatea ale romanilor daca statul nu suplimenteaza la bugetul de stat sumele colectate. Din acest punct de vedere cred ca bugetul de sanatate sta mult mai prost decat cel al pensiilor”, a mai explicat Radu.
“Nu exista nici macar o propunere concreta de reformare a sistemului de sanatate, iar in lipsa unui plan sigur, singurul lucru care poate fi facut consta in realizarea unor scenarii. Guvernul va trebui insa sa aleaga un model adaptat conditiilor economico-sociale din Romania”, a mai comentat directorul general adjunct al Eureko.
Carmen Radu a explicat ca scenariul in care Eureko crede cel mai mult este cel in care statul nu va acoperi decat persoanele care nu contribuie la asigurarile de stat de sanatate, iar asiguratorii vor acoperi integral pachetul de baza (vor incasa primele de asigurare, precum si restul serviciilor medicale prin asigurarile de sanatate complementare si suplimentare).
"In felul acesta, asiguratul va sti ca isi alege un asigurator, prin care isi poate asigura atat pachetul obligatoriu, cat si cel suplimentar. Ar lasa si ar obliga toti prestatorii de servicii medicale indiferent ca sunt din mediul privat sau de stat sa intre in competitie, prin calitatea serviciilor pentru ca preturile pe partea de asigurari obligatorii vor fi foarte putin diferite de cele din prezent. In acelasi timp, in calitate de asigurator, voi incerca sa orientez clientul catre provider-ul medical despre care stiu sigur ca va asigura un act medical de calitate pentru ca eu, ca asigurator al unei polite obligatorii, nu voi putea intrerupe contractul, singurul care va putea va fi clientul”, a detaliat Carmen Radu.
Un alt scenariu de reformare consta in optiunea in care si statul si asiguratorul incearca sa conlucreze avand la mijloc asiguratul. Astfel, in cadrul celui de-al doilea scenariu, statul va acoperi o parte din pachetul de baza de servicii medicale, iar asiguratorii vor acoperi restul serviciilor medicale din pachetul de baza (si, implicit, o parte din contributie va fi redirectionata catre acestia dupa modelul pilonului II de pensii private obligatorii), precum si restul serviciilor medicale prin asigurarile de sanatate complementare si suplimentare.
“Desi primul scenariu este cel mai greu de implementat s-ar putea sa vedem ca etapa intermediara a reformei optinunea doi in care asiguratorii si statul colaboreaza. Insa, beneficii pentru toate partile va aduce primul scenariu, acesta este viitorul”, a declarat Carmen Radu.
Un al trelea scenariu posibil in vederea reformarii este cel in care statul va acoperi intreg pachetul de baza de servicii medicale (ceea ce ar insemna o paleta de acoperiri mult mai mica decat cea existenta si, implicit, reducerea contributiilor platite acum catre sistem), iar asiguratorii vor acoperi restul serviciilor medicale prin asigurarile de sanatate complementare si suplimentare.
In vederea acopeririii carentelor sistemului sanitar de stat, au fost efectuate investitii masive in extinderea infrastructurii in ultimii ani. Anul trecut, piata serviciilor medicale private s-a ridicat la circa 373 milioane de euro. Piata totala a serviciilor medicale private (fara abonamente si stomatologie) este de aproximativ 65 milioane de euro pe an. Astfel, 12% dintre bucuresteni au abonamente de sanatate, dintre care 70% oferite de angajatori.
In acelasi timp, “platile informale” pentru serviciile de sanatate in sistemul public se ridica la 450-500 milioane euro pe an. “Numarul clinicilor medicale private (fara stomatologie) este de aproximativ 2.000 si am observat ca din ce in ce mai multi romani apeleaza la serviciile private”, a mai spus Radu, remarcand ca la aceasta data in Romania sunt mult mai putine spitale private, respectiv 14, fata de cele de stat, in numar de 400.
Pe de alta parte, principalii operatori privati au anuntat proiecte de peste 150 milioane de euro in peste 13 clinici si spitale noi pentru 2010 pentru a acoperi deficientele sistemului sanitar public. “Orice investitor vrea sa finanteze, dar in conditiile in care poate sa prevada o anumita stabilitate a legislatiei si mediului politic, dar si economic. Lipsa predictibilitatii tine departe de sistemul de sanatate romanesc investitorii, altfel acestia ar veni si ar pune proiectele in aplicare conform planurilor de afaceri pentru care de asemenea este nevoie de stabilitate”, spune Radu.
Reforma in sanatate, odata demarata, va dura circa 7-8 ani. “Aceasta este perioada in care reusesti sa elaborezi normele de aplicare si sa incerci sa perfectezi sistemul, la fel cum se intampla si s-a intamplat in celelalte tari europene”, detaliaza Radu.
Fiecare angajat plateste 5,2% lunar din salariul brut contributie pentru asigurarea de sanatate la stat si 5,5% angajatorul. “ Ajungem la un total de 10,7% care calculat la salariul mediu brut inseamna 45 de euro pe luna (circa 550 de euro pe an per angajat), dar suntem 5 milioane de angajati si 18 milioane de potentiali clienti (incluzand batranii si copiii, cei care acceseaza circa 70% din serviciile medicale), suma prea mica sa acopere nevoile cu cheltuielile de sanatatea ale romanilor daca statul nu suplimenteaza la bugetul de stat sumele colectate. Din acest punct de vedere cred ca bugetul de sanatate sta mult mai prost decat cel al pensiilor”, a mai explicat Radu.