-
România va avea cel mai mare skate park din estul Europei
-
TOP lucruri de făcut în acest weekend. Unde puteți ieși în oraș
-
Bucureștiul și-a tras festival de cafea în urma unei investiții de 200.000 euro
-
Greșeli pe care să le evitați atunci când vă organizați nunta
-
România va avea un nou stadion de fotbal: capacitate de minim 25.000 de locuri
-
FOTO | Cum arată Hotel Cișmigiu și ce așteptări au proprietarii lui în 2024
Serviciul diferit fata de Bucuresti
Sa presupunem ca vrei sa ai in magazie ingrediente de haute gastronomie pentru 198 de feluri si ca iti permiti sa tii blocate permanent cateva sute de mii de Euro in stocuri pentru asa ceva. Insa, unde le tii?
In haute gastronomie nu exista congelatoare, pentru ca nu ai voie sa folosesti nimic congelat. Pestele vine in pungi cu gheata (dar nu inghetat), legumele se tin in “chambre froide”, si nu in frigider. De aceea unele restaurante au meniul pe o singura foaie de hartie – si nu intotdeauna A4!
Si cred ca de aceea vita de la Casa Hirscher a fost mai mult decat mediocra. Eu nu am putut sa iau mai multe inghitituri din ea, desi imi era destul de foame. Nici legumele sote nu au fost bune. OK, cheful de la Casa Hirscher poate sa puna toate legumele in acelasi moment la aburi, dar daca isi inchipuie ca le si scoate pe toate odata, atunci se inseala foarte tare.
Cateva erau rezonabile, insa unele erau atat de fierte incat, daca le-ai fi mancat cu ochii inchisi, cu siguranta ca nu ai fi stiut ce ai in gura. Insa “piesa de rezistenta” a fost sosul de trufe… fara trufe! Trufele (chiar si cele chinezesti, la cateva zeci de Euro cutia) au un gust atat de puternic si de distinct incat il simti chiar si cand e o singura farama in mancare.
In sosul meu nu era nici macar picatura de ulei de trufe pe care unii bucatari o mai folosesc atunci cand tocmai li s-au terminat pretioasele ciuperci. Am luat mai mult desert decat as fi vrut, ca sa nu plec, totusi, nemancat de la restaurantul brasovean. Desertul a fost foarte bun.
Ca si la celelalte restaurante din Brasov si din Tg. Mures la care am fost, serviciul a fost mult diferit de cel cu care sunt obisnuit la Bucuresti. M-am simtit bine acolo. Si asta nu e putin lucru, mai ales daca o spune cineva a carui meserie principala e evaluarea oamenilor.
Pentru vita mea cu aspiratii de haute gastronomie mi s-au parut multi cei 68 de lei care au trecut din contul meu in al lor. Daca si celelalte feluri de mancare sofisticata sunt la fel, atunci nu cred ca fac banii care sunt trecuti in dreptul lor. Am vazut niste preturi suspect de mari la unele antreuri, la vita, la miel si la peste. Puiul, porcul, supele par sa aiba preturi normale. Mi-au cerut in total 113 lei pe ce am mancat la Casa Hirscher din Brasov.
In haute gastronomie nu exista congelatoare, pentru ca nu ai voie sa folosesti nimic congelat. Pestele vine in pungi cu gheata (dar nu inghetat), legumele se tin in “chambre froide”, si nu in frigider. De aceea unele restaurante au meniul pe o singura foaie de hartie – si nu intotdeauna A4!
Si cred ca de aceea vita de la Casa Hirscher a fost mai mult decat mediocra. Eu nu am putut sa iau mai multe inghitituri din ea, desi imi era destul de foame. Nici legumele sote nu au fost bune. OK, cheful de la Casa Hirscher poate sa puna toate legumele in acelasi moment la aburi, dar daca isi inchipuie ca le si scoate pe toate odata, atunci se inseala foarte tare.
Cateva erau rezonabile, insa unele erau atat de fierte incat, daca le-ai fi mancat cu ochii inchisi, cu siguranta ca nu ai fi stiut ce ai in gura. Insa “piesa de rezistenta” a fost sosul de trufe… fara trufe! Trufele (chiar si cele chinezesti, la cateva zeci de Euro cutia) au un gust atat de puternic si de distinct incat il simti chiar si cand e o singura farama in mancare.
In sosul meu nu era nici macar picatura de ulei de trufe pe care unii bucatari o mai folosesc atunci cand tocmai li s-au terminat pretioasele ciuperci. Am luat mai mult desert decat as fi vrut, ca sa nu plec, totusi, nemancat de la restaurantul brasovean. Desertul a fost foarte bun.
Ca si la celelalte restaurante din Brasov si din Tg. Mures la care am fost, serviciul a fost mult diferit de cel cu care sunt obisnuit la Bucuresti. M-am simtit bine acolo. Si asta nu e putin lucru, mai ales daca o spune cineva a carui meserie principala e evaluarea oamenilor.
Pentru vita mea cu aspiratii de haute gastronomie mi s-au parut multi cei 68 de lei care au trecut din contul meu in al lor. Daca si celelalte feluri de mancare sofisticata sunt la fel, atunci nu cred ca fac banii care sunt trecuti in dreptul lor. Am vazut niste preturi suspect de mari la unele antreuri, la vita, la miel si la peste. Puiul, porcul, supele par sa aiba preturi normale. Mi-au cerut in total 113 lei pe ce am mancat la Casa Hirscher din Brasov.