Cat de extinse sunt arterele stradale

In Bucuresti, spatiile din zona Centrului Vechi, amplasate pe strazi precum Lipscani si Smardan, au suprafete limitate pe etaj, astfel incat marea majoritate a comerciantilor depind de posibilitatea de extindere prin terase, cu autorizatie din partea Primariei Capitalei, si au un statut juridic incert in anumite zone.

“Multe din cladirile mari, care ar putea sa asigure suprafata de vanzare pentru chiriasi internationali, sunt in continuare neconsolidate sau nerenovate. Posibilitatile de parcare in zona in acest moment sunt foarte restrictive, ceea ce duce la aglomerarea traficului pe Calea Victoriei, in zona CEC sau in zona Universitate”, afirma Laura Bencze.

Autoritatile locale au demarat insa mai multe proiecte de constructie de parcari subterane publice in zona Strada Academiei si strada Edgar Quinet, care ar trebui sa suplimenteze numarul locurilor de parcare cu 600 de locuri. In totalitate, suprafata existenta in centrul Bucurestiului cu destinatie retail este scazuta, de 35.000 mp, aproximeaza ea.

In Bratislava, numarul de unitati propice dezvoltatii comerciale este limitat, iar o parte din zona istorica este o zona pietonala, cu putine optiuni pentru parcare. “Ca urmare a interesului comerciantilor pentru a deschide magazine cat mai aproape de centru, pentru a beneficia din plin de traficul de turisti, un centru comercial de mari dimensiuni (circa 55.000 mp) a fost deschis in prima parte a anului trecut. Eurovea Galleria gazduiesti comercianti precum H&M, Zara, Debenhams, Peek & Cloppenburg, Bata, Billa Supermarket si Palace Cinemas”, precizeaza managerul CBRE.

Pe de alta parte, in Budapesta, zona stradala cu destinatie comerciala este mult mai extinsa fata de alte capitale din regiune. Pe langa strazi Vaci Utca si Vörösmarty tér, toata zona apropiata de strada Andrassy si Opera din Budapesta sau piata Liszt Ferenc reprezinta alternative in plina dezvoltare, spune Bencze.

“In Praga, zona comerciala stradala este una dintre cele mai extinse din regiune – comparand cu aproximativ 35.000 in Bucuresti, 25.000 in Bratislava, cei 400.000 mp in Praga sunt in alta categorie. Astfel si cererea pentru aceste spatii este foarte mare, gradul de neocupare este extrem de redus, iar pentru spatiile de top cererea depaseste oferta”, subliniaza Laura Bencze.