-
Studiu: Cât cheltuiesc românii de Paște și câți bani economisim pentru sărbători
-
Impozitarea soarelui sau a bărbilor: TOP cele mai ciudate taxe din istorie
-
Depozitul bancar vs fonduri mutuale. Ce îți aducea mai mulți bani în ultimul an
-
TOP sfaturi financiare 2024: Cum să NU rămâi cu buzunarele goale anul acesta
-
Cum să nu „spargi” toți banii de Sărbători: 5 sfaturi pentru români
-
Bunăstare sau inflație: avem bugete de Crăciun mai mari decât înainte de 2019
Alte argumente impotriva garantiilor suplimentare
Explicatia pentru acest fenomen de trecere pe cresteri a fondurilor in 2009 este oferita de expertii Uniunii Europene, intr-un raport publicat in luna martie 2009, cu referire la efectele crizei financiare asupra fondurilor de pensii din spatiul comunitar: fondurile de pensii private investesc pe termen foarte lung, nu au avut expunere la active periculoase sau toxice si nu sunt obligate sa marcheze deprecierile de active inregistrate ocazional.
Cu alte cuvinte, fondurile de pensii private nu sunt obligate sa vanda active in pierdere, imediat dupa perioade de criza, intrucat plata pensiilor se face treptat, astfel ca fondurile de pensii, spre deosebire de alti investitiori institutionali, recupereaza de cele mai multe ori deprecierile de active, pastrand activele in portofoliu si pe perioada de recuperare a pietelor financiare.
“Fondurile de pensii au aratat ca stiu sa investeasca prudent. Acestea fiind spuse, sa nu uitam ca, pentru a optimiza randamentele pe termen lung, fondurile de pensii trebuie sa inceapa sa isi asume si riscuri investitionale ceva mai mari (crescand, de exemplu, alocarea in actiuni), chiar daca acest lucru va insemna mai multa volatilitate (respectiv scaderi ale valorii activelor) pe termen scurt”, spune Bunea.
Un alt argument impotriva obligarii fondurilor de pensii private la garantii suplimentare, prin lege, este oferit chiar de catre expertii Bancii Mondiale si ai OECD, in doua rapoarte indepedente de analiza, publicate in decembrie 2008 si respectiv aprilie 2009: crizele sunt fenomene conjuncturale, trecatoare, iar performanta pensiilor private trebuie masurata agregat, pe perioade lungi de timp, iar decidentii nu trebuie sa se lase influentati de o scurta perioada negativa pentru a-si face o imagine asupra intregului sistem.
Beneficiind de un start prudent in anul 2008, fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) din Romania au obtinut in ultimul an (mai 2008 – mai 2009) un randament mediu ponderat mai mult decat dublu fata de rata inflatiei, respectiv 12,5% fata de 6%, adica un randament mediu real de 6,2%.
Cu alte cuvinte, fondurile de pensii private nu sunt obligate sa vanda active in pierdere, imediat dupa perioade de criza, intrucat plata pensiilor se face treptat, astfel ca fondurile de pensii, spre deosebire de alti investitiori institutionali, recupereaza de cele mai multe ori deprecierile de active, pastrand activele in portofoliu si pe perioada de recuperare a pietelor financiare.
“Fondurile de pensii au aratat ca stiu sa investeasca prudent. Acestea fiind spuse, sa nu uitam ca, pentru a optimiza randamentele pe termen lung, fondurile de pensii trebuie sa inceapa sa isi asume si riscuri investitionale ceva mai mari (crescand, de exemplu, alocarea in actiuni), chiar daca acest lucru va insemna mai multa volatilitate (respectiv scaderi ale valorii activelor) pe termen scurt”, spune Bunea.
Un alt argument impotriva obligarii fondurilor de pensii private la garantii suplimentare, prin lege, este oferit chiar de catre expertii Bancii Mondiale si ai OECD, in doua rapoarte indepedente de analiza, publicate in decembrie 2008 si respectiv aprilie 2009: crizele sunt fenomene conjuncturale, trecatoare, iar performanta pensiilor private trebuie masurata agregat, pe perioade lungi de timp, iar decidentii nu trebuie sa se lase influentati de o scurta perioada negativa pentru a-si face o imagine asupra intregului sistem.
Beneficiind de un start prudent in anul 2008, fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) din Romania au obtinut in ultimul an (mai 2008 – mai 2009) un randament mediu ponderat mai mult decat dublu fata de rata inflatiei, respectiv 12,5% fata de 6%, adica un randament mediu real de 6,2%.