-
Apple anunţă răscumpărări de acţiuni de peste 100 mld. dolari
-
Ce efect are asupra banilor atacarea Iranului de către Israel
-
Sumă istorică pentru titlurile de stat Fidelis: ce dobânzi vor primi românii
-
Intră in Liga Investitorilor și combate motivele pentru care nu investești
-
ASF: Avem mai mulți români pe platforme de criptomonede decât investitori la BVB
-
Fondatorii One United au vândut 6% din companie: ”Nu facem exit”
Ultima zi a trimestrului 3 Congresul SUA a respins planul de salvare
Criza nu s-a incheiat. Planul de salvare propus de Paulson a creat controverse intre democrati si republicani. Ca urmare, Camera Reprezentantilor a Congresului Statelor Unite ale Americii a respins pe 30 septembrie planul de 700 miliarde de dolari pentru stabilizarea pietelor financiare propus de guvernul American, titreaza Bloomberg.
Planul a fost respins cu un numar de 228 de voturi impotriva si 220 pentru, stopand astfel ceea ce putea fi cea mai mare interventie a Statului American in pietele financiare, dupa Marea Depresiune.
Republicanii au considerat planul prea riscant si prea costisitor. Reprezentantii partidului spuneau ca planul nu ar putea functiona si ar putea aduce pierderi prea mari in economia Statelor Unite ale Americii.
Efectele acestei respingeri nu s-au lasat asteptate. Pietele de capital au reactionat imediat cu scaderi de amploare, diminuate insa de speranta si optimismul ca se va gasi o solutie de salvare. In ciuda riscului iminent, personalitati marcante ale mediului financiar din intreaga lume sustineau ca SUA trebuie sa intervina in stoparea acestei crize.
Efectele s-au resimtit in pietele europene a doua zi, pe 1 octombrie. Panica provocata de prabusirea pietei americane, ca urmare a respingerii planului Paulson, a adus scaderi puternice ale indicilor Bursei din Bucuresti, pe o lichiditate vizibil in crestere, iar leul a pierdut teren in fata euro.
O corelare a BVB cu pietele internationale, un leu mai slab, o decelerare a activitatii economice romanesti si a creditarii in paralel cu recesiunea din SUA si UE vor fi, in opinia specialistilor consultati de Wall-Street, efecte ale celui mai inalt punct de fierbere atins de criza financiara internationala.
Solutia a venit ieri, cand senatorii americani au adoptat un plan istoric de sustinere a sectorului bancar, ce va costa statul 700 de miliarde de dolari, insa Trezoreria spune ca e singura modalitate de stabilizare a unui sistem financiar aflat in deruta.
Senatul a aprobat cu 74 de voturi pentru si 25 impotriva acest proiect intitulat "Legea pentru stabilizarea economica de urgenta din 2008" care acorda, cu cinci saptamani inainte de alegerile prezidentiale, putere de decizie si mijloace fara precedent secretarului Trezoreriei, Henry Paulson, pentru a veni in ajutorul sectorului bancar.
Planul a fost respins cu un numar de 228 de voturi impotriva si 220 pentru, stopand astfel ceea ce putea fi cea mai mare interventie a Statului American in pietele financiare, dupa Marea Depresiune.
Republicanii au considerat planul prea riscant si prea costisitor. Reprezentantii partidului spuneau ca planul nu ar putea functiona si ar putea aduce pierderi prea mari in economia Statelor Unite ale Americii.
Efectele acestei respingeri nu s-au lasat asteptate. Pietele de capital au reactionat imediat cu scaderi de amploare, diminuate insa de speranta si optimismul ca se va gasi o solutie de salvare. In ciuda riscului iminent, personalitati marcante ale mediului financiar din intreaga lume sustineau ca SUA trebuie sa intervina in stoparea acestei crize.
Efectele s-au resimtit in pietele europene a doua zi, pe 1 octombrie. Panica provocata de prabusirea pietei americane, ca urmare a respingerii planului Paulson, a adus scaderi puternice ale indicilor Bursei din Bucuresti, pe o lichiditate vizibil in crestere, iar leul a pierdut teren in fata euro.
O corelare a BVB cu pietele internationale, un leu mai slab, o decelerare a activitatii economice romanesti si a creditarii in paralel cu recesiunea din SUA si UE vor fi, in opinia specialistilor consultati de Wall-Street, efecte ale celui mai inalt punct de fierbere atins de criza financiara internationala.
Solutia a venit ieri, cand senatorii americani au adoptat un plan istoric de sustinere a sectorului bancar, ce va costa statul 700 de miliarde de dolari, insa Trezoreria spune ca e singura modalitate de stabilizare a unui sistem financiar aflat in deruta.
Senatul a aprobat cu 74 de voturi pentru si 25 impotriva acest proiect intitulat "Legea pentru stabilizarea economica de urgenta din 2008" care acorda, cu cinci saptamani inainte de alegerile prezidentiale, putere de decizie si mijloace fara precedent secretarului Trezoreriei, Henry Paulson, pentru a veni in ajutorul sectorului bancar.