-
Vilă interbelică din centrul Capitalei, scoasă la vânzare pentru 1,1 mil. euro
-
Cât poți negocia prețul unui apartament în marile orașe din țară
-
BrickLofts: arhitectura care transformă paradigma locuinței urbane
-
Hercesa începe construcția celei de-a doua clădiri a complexului din Ghencea
-
România, țara cu cele mai accesibile prețuri la locuințe din Europa de Est
-
Consultant: Investitorii imobiliari, cu ochii pe terenurile bune din România
"Cum stabilim valoarea proprietatii fara un indice oficial al pietei?"
Dan Ioan Popp (foto), presedintele dezvoltatorului Impact Developer & Contractor, spune ca este de asteptat ca statul sa caute si sa identifice diverse modalitati de a colecta impozite suplimentare, intrucat in prezent, impozitul pe o proprietate ce apartine populatiei este o forma de protectie sociala, care in unele cazuri este de zece ori mai mic decat cel platit de companiile comerciale care au aceeasi proprietate.
“In Romania, impozitul pe proprietate este de 0,1% din valoarea «oficiala» a proprietatii, valoare care nu a mai fost actualizata din anul 2002 si reprezinta, in cel mai bun caz, 25-35% din valoarea de piata. Astfel, impozitul real nu este de 0,1%, ci de maxim 0,03-0,04%, printre cele mai mici din Europa. Cum stabilim valoarea reala a unei locuinte, in conditiile in care nu avem un indice oficial al pietei imobiliare?”, se intreaba seful Impact.
In opinia sa, grila notarilor reprezinta un reper inexact pentru ca se bazeaza pe un pret minim si nu pe unul mediu, astfel incat aplicarea acestei grile ii avantajeza pe unii si ii dezavantajeza pe altii.
“Impozitarea suplimentara a celei de-a doua proprietati poate fi aplicata la nivelul intregii tari, dar numarul celor care au doua proprietati sau mai multe este sub 3% din totalul de 8 milioane de locuinte, asa ca efectul de incasare va duce la o crestere cu maximum 3% a sumelor colectate astazi”, a mai explicat Popp.
Un efect mai consistent ar fi, dupa parerea sa, majorarea impozitului tuturor proprietatilor cu 5-10 procente si cu cel putin 50% in cazul cladirilor cu performante energetica de clasa C, D sau E.
De asemenea, actuala reglementare care permite impozitarea progresiva, putand fi aplicata de consiliile locale, este dificil de implementat deoarece bazele de date nu sunt centralizate. “Nu este clar nici in ce masura se aplica acest principiu terenurilor, respectiv proprietatilor comerciale”, subliniaza Popp.
Insa daca tinta noii masuri de impozitare este si mediul de afaceri, atunci masura este devastatoare pentru proprietarii de portofolii de proprietati destinate inchirierii sau vanzarii, deoarece in ultima vreme chiriile au avut tendinta de scadere, iar volumele de vanzare au fost relativ scazute.
“In mod cert, va exisat o tendinta de crestere a preturilor la chirii si vanzare, dar nu cred ca piata va avea capacitatea sa sustina aceste cresteri. Ca o consecinta, este posibil ca profitabilitatea acestor companii sa scada, si deci incasarile afarente platilor de impozite pe profit vor scadea”, a mai spus Dan Ioan Popp.
“In Romania, impozitul pe proprietate este de 0,1% din valoarea «oficiala» a proprietatii, valoare care nu a mai fost actualizata din anul 2002 si reprezinta, in cel mai bun caz, 25-35% din valoarea de piata. Astfel, impozitul real nu este de 0,1%, ci de maxim 0,03-0,04%, printre cele mai mici din Europa. Cum stabilim valoarea reala a unei locuinte, in conditiile in care nu avem un indice oficial al pietei imobiliare?”, se intreaba seful Impact.
In opinia sa, grila notarilor reprezinta un reper inexact pentru ca se bazeaza pe un pret minim si nu pe unul mediu, astfel incat aplicarea acestei grile ii avantajeza pe unii si ii dezavantajeza pe altii.
“Impozitarea suplimentara a celei de-a doua proprietati poate fi aplicata la nivelul intregii tari, dar numarul celor care au doua proprietati sau mai multe este sub 3% din totalul de 8 milioane de locuinte, asa ca efectul de incasare va duce la o crestere cu maximum 3% a sumelor colectate astazi”, a mai explicat Popp.
Un efect mai consistent ar fi, dupa parerea sa, majorarea impozitului tuturor proprietatilor cu 5-10 procente si cu cel putin 50% in cazul cladirilor cu performante energetica de clasa C, D sau E.
De asemenea, actuala reglementare care permite impozitarea progresiva, putand fi aplicata de consiliile locale, este dificil de implementat deoarece bazele de date nu sunt centralizate. “Nu este clar nici in ce masura se aplica acest principiu terenurilor, respectiv proprietatilor comerciale”, subliniaza Popp.
Insa daca tinta noii masuri de impozitare este si mediul de afaceri, atunci masura este devastatoare pentru proprietarii de portofolii de proprietati destinate inchirierii sau vanzarii, deoarece in ultima vreme chiriile au avut tendinta de scadere, iar volumele de vanzare au fost relativ scazute.
“In mod cert, va exisat o tendinta de crestere a preturilor la chirii si vanzare, dar nu cred ca piata va avea capacitatea sa sustina aceste cresteri. Ca o consecinta, este posibil ca profitabilitatea acestor companii sa scada, si deci incasarile afarente platilor de impozite pe profit vor scadea”, a mai spus Dan Ioan Popp.