-
Programul IMM Plus | Suprasubscrierile au ajuns la 330%
-
She's Next: Cum pot antreprenoarele duce asta mai departe în business?
-
Alți 5 antreprenori care au fost la Factory Bootcamp în 2023
-
Factory Bootcamp: învață să devii un lider pentru echipa ta
-
Factory Bootcamp: învață să faci strategia de marketing a afacerii tale
-
Antreprenori care au fost la Factory Bootcamp 2023
Heidi Hoka: Trei lucruri care lipsesc leaderilor din companiile romanesti
Heidi Hoka (foto), doctor in psihologia utilizatorului si practician si profesionist independent in domeniul coaching-ului pentru business si pentru leadership, a discutat despre Comunicarea Mediata de Calculator (CMC).
“Calitatea comunicarii poate fi masurata prin impactul acesteia asupra comportamentului nostru. Iar CMC reuseste sa ne influenteze actiunile noastre, chiar si felul in care gandim. Este un mediu interactiv care ne permite o capacitate mai mare de control a secventei de comunicare si ne da o iluzia a libertatii”, considera Hoka.
Beneficiul cel mare pe care il ofera acest tip de comunicare este faptul ca el capteaza atentia asupra prezentului, un lucru puternic pentru un tanar aflat la inceput de drum. “Astfel, tanarul este ancorat in prezent: “ce pot face aici si acum”. Iar de aici pana la actiune este un singur pas - autodeterminarea. Cariera de freelancer este ca si un vas de croaziera intre angajat si antreprenor. Da, fara indoiala, orice tanar poate sa inceapa o cariera de freelancer. In schimb, este nevoie sa inveti cateva lucruri: sa stii sa gestionezi un proiect, sa-ti definesti o singura arie de expertiza, sa faci tot posibilul sa multumesti clientul, sa educi piata catre serviciul tau, deci iata o compotenta de educare, si nu in ultimul rand, sa nu-ti vinzi serviciile foarte ieftin, daca sunt de calitate. Inteligenta trebuie cumparata si are un pret”, considera Heidi Hoka.
In experienta ei, Hoka a antrenat si asistat atat antreprenori straini cat si din Romania. Ea nu a vazut nicio diferenta intre antreprenorul de aici si cei din afara.
“Ei sunt la fel in fiecare tara - devin antreprenori pentru ca s-au saturat sa lucreze pentru altii, nu le place viata de la 9-17, se trezesc greu dimineata, se indragostesc de cineva si vor sa-si intemeieze o familie si muncesc pentru asta. Sau divorteaza si din banii obtinuti in urma divortului fac afaceri. Sunt cautatori de senzatii tari, adesea hedonisti, iubesc calatoriile, sunt exibitionisti, creeaza schimbare, au un nivel ridicat de testosteroni, isi revin rapid dupa un esec. Majoritatea sunt fratii mai mici din familie si au instinctul de competitivitate mereu activ”, spune ea.
Diferenta intre antreprenorul roman si cel strain rezida in contextualitate. In Romania, capitalul de start-up se obtine mai greu, viata de zi cu zi este mai dificila, implicatiile macroeconomice intervin si ele, precum si fiscalitatea si birocratia.
“Pentru a trece peste aceste obstracole, educatia in domeniul antreprenoriatului este necesara. Educatia te ajuta sa intelegi, ca obstacolele intalnite te indreapta spre alte posibilitati. Si intotdeauna gasesti cea mai buna cale”, spune ea.
Heidi Hoka enumera trei lucruri care le lipsesc leaderilor din companiile romanesti. In primul rand, lipsa tolerantei la ambiguitate. “Leaderii romani vor siguranta. Foarte gresit. Din siguranta nu vei crea nimic deosebit. Avem nevoie sa invatam, sa toleram ambiguitatea”.
Al doilea element care le lipseste leaderilor din companiile romanesti este increderea in reusita iar al treilea este lipsa autenticitatii.
De ce ar alege tinerii sa isi deschida propria afacere, in loc sa se dezvolte profesional intr-o alta companie?
“Virusul antreprenoriatului este contagios. Asta pentru ca perspectiva antreprenoriatului declanseaza sistemul de anticipare—adica gandul ca voi face afacerea mea, voi fi seful meu, voi avea bani multi—ne activeaza centrul de recompense din creier - dopamina. Asta ne anima, ne face sa ne dorim sa creem ceva si orice afacere este o creatie pana la urma. Mediul profesional intr-o companie ne pune in fata unor provocari cauzate de limitele pe care le impune, norme si valori organizationale. Acestea la un loc, unora le da senzatia de ingradire. Antreprenorii adora libertatea”, conchide Hoka.
“Calitatea comunicarii poate fi masurata prin impactul acesteia asupra comportamentului nostru. Iar CMC reuseste sa ne influenteze actiunile noastre, chiar si felul in care gandim. Este un mediu interactiv care ne permite o capacitate mai mare de control a secventei de comunicare si ne da o iluzia a libertatii”, considera Hoka.
Beneficiul cel mare pe care il ofera acest tip de comunicare este faptul ca el capteaza atentia asupra prezentului, un lucru puternic pentru un tanar aflat la inceput de drum. “Astfel, tanarul este ancorat in prezent: “ce pot face aici si acum”. Iar de aici pana la actiune este un singur pas - autodeterminarea. Cariera de freelancer este ca si un vas de croaziera intre angajat si antreprenor. Da, fara indoiala, orice tanar poate sa inceapa o cariera de freelancer. In schimb, este nevoie sa inveti cateva lucruri: sa stii sa gestionezi un proiect, sa-ti definesti o singura arie de expertiza, sa faci tot posibilul sa multumesti clientul, sa educi piata catre serviciul tau, deci iata o compotenta de educare, si nu in ultimul rand, sa nu-ti vinzi serviciile foarte ieftin, daca sunt de calitate. Inteligenta trebuie cumparata si are un pret”, considera Heidi Hoka.
In experienta ei, Hoka a antrenat si asistat atat antreprenori straini cat si din Romania. Ea nu a vazut nicio diferenta intre antreprenorul de aici si cei din afara.
“Ei sunt la fel in fiecare tara - devin antreprenori pentru ca s-au saturat sa lucreze pentru altii, nu le place viata de la 9-17, se trezesc greu dimineata, se indragostesc de cineva si vor sa-si intemeieze o familie si muncesc pentru asta. Sau divorteaza si din banii obtinuti in urma divortului fac afaceri. Sunt cautatori de senzatii tari, adesea hedonisti, iubesc calatoriile, sunt exibitionisti, creeaza schimbare, au un nivel ridicat de testosteroni, isi revin rapid dupa un esec. Majoritatea sunt fratii mai mici din familie si au instinctul de competitivitate mereu activ”, spune ea.
Diferenta intre antreprenorul roman si cel strain rezida in contextualitate. In Romania, capitalul de start-up se obtine mai greu, viata de zi cu zi este mai dificila, implicatiile macroeconomice intervin si ele, precum si fiscalitatea si birocratia.
“Pentru a trece peste aceste obstracole, educatia in domeniul antreprenoriatului este necesara. Educatia te ajuta sa intelegi, ca obstacolele intalnite te indreapta spre alte posibilitati. Si intotdeauna gasesti cea mai buna cale”, spune ea.
Heidi Hoka enumera trei lucruri care le lipsesc leaderilor din companiile romanesti. In primul rand, lipsa tolerantei la ambiguitate. “Leaderii romani vor siguranta. Foarte gresit. Din siguranta nu vei crea nimic deosebit. Avem nevoie sa invatam, sa toleram ambiguitatea”.
Al doilea element care le lipseste leaderilor din companiile romanesti este increderea in reusita iar al treilea este lipsa autenticitatii.
De ce ar alege tinerii sa isi deschida propria afacere, in loc sa se dezvolte profesional intr-o alta companie?
“Virusul antreprenoriatului este contagios. Asta pentru ca perspectiva antreprenoriatului declanseaza sistemul de anticipare—adica gandul ca voi face afacerea mea, voi fi seful meu, voi avea bani multi—ne activeaza centrul de recompense din creier - dopamina. Asta ne anima, ne face sa ne dorim sa creem ceva si orice afacere este o creatie pana la urma. Mediul profesional intr-o companie ne pune in fata unor provocari cauzate de limitele pe care le impune, norme si valori organizationale. Acestea la un loc, unora le da senzatia de ingradire. Antreprenorii adora libertatea”, conchide Hoka.