Începând cu 1 ianuarie 2024, toate tranzacțiile realizate în relația B2B (business to business) se vor executa prin sistemul RO e-Factura. Acest sistem a fost implementat deja de anul trecut, devenit obligatoriu pentru relația B2G (business to government) de la 1 iulie 2022. Conform Ralucăi Jianu, sitemul RO e-factura aduce cu sine provocări tehnice similare cu cele de anul trecut. Printre cele mai importante hopuri peste care va trece (sau nu) implementarea acestui sistem se află infrastructura digitală a Fiscului, spune consultantul fiscal.

„Serverele ANAF probabil că nu vor fi pregătite să primească numărul imens de facturi de la contribuabili. Spre exemplu, anul trecut au existat contribuabili care au primit mesaj de la ANAF că urmează să fie blocați pe server (deci orice informație primită de ANAF de la aceștia ar fi fost văzută drept spam). După discuții nenumărate cu specialiștii IT din cadrul ANAF, s-a descoperit că serverele ANAF erau setate să primească un anumit număr de facturi pe minut sau pe oră”, a declarat Ruxandra Jianu.

Consultantul fiscal explică că acest lucru s-a întâmplat fiindcă Agenția Antifraudă nu făcuse nicio estimare cu privire la numărul zilnic total de facturi de primit prin RO e-Factura și nici cu privire la numărul de facturi pe minut / oră pe care le-ar fi putut primi de la un singur contribuabil. Blocarea facturilor se traduce, conform Ruxandrei Jianu, în refuzarea de către ANAF a posibilității contribuabililor de a-și respecta obligațiile legale cu privire la RO e-Factura.

Mediul de afaceri pune deja răul în față: preîntâmpină de acum eventualele probleme tehnice

Mediul de afaceri din România, obișnuit deja cu schimbările legislației, va avea o nouă rundă de creștere a taxelor după intrarea în vigoare a noilor modificări fiscale. În ceea ce privește așteptările firmelor de la sistemul RO e-factura, Ruxandra Jianu spune că acestea nu se așteaptă ca „peste noapte” infrastructura ANAF să asigure raportarea tuturor facturilor.

„Dacă anul trecut nu au putut face niște estimări rezonabile, ce garanții există acum că ANAF are cunoștință care ar fi volumul de facturi emise în România în relația B2B ? Dacă serverele ANAF nu vor pica sau nu vor ajunge să respingă sau cel puțin să proceseze cu întârziere facturile primite prin RO e-Factura, aceasta ar fi o supriză plăcută. Realitatea este că foarte mulți din contribuabilii mari și mijlocii au inițiat deja discuții cu cei din ANAF prin depunerea de adrese individuale sau prin asociațiile din care fac parte, pentru a preîntâmpina ca astfel de probleme tehnice și operaționale să apară de la 1 ianuarie 2024”, spune consultantul Ruxandra Jianu.

Infrastructura deficitară a sistemului ANAF se simte, din păcate, tot pe spatele contribuabililor. Consultantul fiscal punctează că disfuncționalitatea serverelor ANAF vor genera atât riscuri operaționale (de neplată a facturii), dar și riscuri fiscale (imposibilitatea contribuabililor de a-și respecta obligațiile legale). Totodată, Ruxandra Jianu punctează că ANAF nu a venit până acum cu nicio soluție de back-up pentru contribuabilii de bună-credință care se vor afla în astfel de situații.

„O altă problemă semnificativă este cea legată de faptul că ANAF nu a furnizat până acum nicio soluție pentru facturile emise în numele furnizorului, conform art. 319 alin. (18) din Codul fiscal. Astfel, din punct de vedere tehnic, RO e-Factura nu permite o astfel de facturare, făcând inaplicabilă această prevedere din Codul fiscal. ANAF nu e furnizat nicio opinie sau soluție în acest sens. În lipsa unei astfel de soluții tehnice, ANAF îi va constrânge pe contribuabili să schimbe modalitatea actuală de facturare de la 1 ianuarie 2024, în caz contrar părțile neputând să raporteze / emită corect facturile prin RO e-Factura. Asta va presupune și faptul că se va muta în sarcina multor contribuabili mici obligații de conformare suplimentare, fapt ce va genera și costuri mult mai mari pentru aceștia”, adaugă Ruxandra Jianu.

Firmele trebuie să „intre deja cu picioarele în apă… înainte să nu fie luate de val”. Sfat: să efectueze sumarul facturilor, apoi să vadă ce probleme ar putea să apară

Deși implementarea RO e-Factura s-a făcut în baza standardului european, trebuie precizat că există totuși diferențe între structura de validare a facturii electronice RO e-Factura și cum stau lucrurile în practică, atenționează consultantul fiscal. Din acest motiv, un prim sfat ar fi acela ca fiecare contribuabil să facă un sumar al principalelor tipuri de tranzacții facturate în relația B2B și apoi să efectueze simulări ale raportării acestor tranzacții în RO e-Factura.

„În urma acestor simulări, vor fi identificate potențialele probleme tehnice, pentru care vor trebui să găsească o soluție – în acest sens, pot apela și la formularul de contact din SPV, pentru a întreba specialiștii ANAF, însă, din experiența noastră, răspunsurile fie sunt primite cu întârziere (și de peste jumătate de an), fie nu sunt primite deloc, astfel încât, de cele mai multe ori singurul mod al contribuabililor de a se pregăti pentru implementarea RO e-Factura este de a colabora cu specialiști în IT”, explică Ruxandra.

Problema competențelor digitale s-ar putea pune mai degrabă la ANAF, angajații sunt complet depășiți de situație.

Ruxandra Jianu, consultant fiscal al casei de avocatură Biriș Goran

Cu toate că ne mândrim cu una din cele mai bune viteze la internet, România se află la coada clasamentului european când vorbim de alfabetizare digitală. Tocmai de aceea, implementarea unui sistem digital de facturare este posibil să dea bătăi de cap firmelor mai mici care s-au obișnuit să își păstreze contabilitatea mai mult „pe hârtie”. Cu toate acestea, Ruxandra Jianu spune că adevărata rezistență va fi pusă tot de ANAF, unde unii angajați nu au un nivel optim de competențe digitale.

„Din punctul nostru de vedere problema competențelor digitale s-ar putea pune mai degrabă la ANAF, unde nici măcar nu există un Call Center dedicat care să vină în ajutorul contribuabililor. Or, din experiența noastră, angajații ANAF de la Asistență Contribuabili, către care ne-am îndreptat pentru a rezolva diverse probleme cu care ne-am confruntat în implementarea RO e-Factura, sunt complet depășiți de situație – nu au cunoștință despre cum și ce anume se raportează în RO e-Factura și nu au vreun interes măcar de a înțelege problemele contribuabililor”, spune reprezentantul casei de avocatură Biriș Goran.

RO e-factura, un serviciu de care chiar aveam nevoie sau doar ceva ce trebuie să bifeze ANAF?

Conform instituțiilor europene, țara noastră se menține pe ultimele locuri în privința încasării taxelor la buget. Datele Eurostat arată că România s-a aflat, și în 2021, la coada clasamentului în funcție de nivelul taxelor și impozitelor în produsul intern brut (PIB), cu puțin peste 27% (față de media europeană de aproape 42%).

Cu toate că introducerea RO e-factura are ca scop reducerea evaziunii fiscale, Ruxandra Jianu spune că, momentan, Fiscul vrea doar să bifeze implementarea noilor sisteme pentru a nu pierde banii europeni.

„Pentru moment pare că ANAF doar își dorește bifarea implementării celor trei proiecte de digitalizare pentru a putea obține banii din PNRR aferenți îndeplinirii acestor obiective. Toată presiunea implementării heirupiste a acestor proiecte este deocamdată pe umerii contribuabililor, astfel încât este interesant să vedem care va fi efectul acestor măsuri și la nivel macroeconomic. În ceea ce privește RO e-Factura, ANAF nu a furnizat până acum nicio informație cu privire la efectele pozitive asupra combaterii evaziunii fiscale a raportarii facturilor pentru produsele cu risc fiscal ridicat nici măcar la nivelul anului 2022, când această măsură a fost introdusă”, concluzionează Ruxandra Jianu.

Sursa foto: Biriș Goran