Începând cu 1 ianuarie 2024, toate tranzacțiile realizate în relația B2B (business to business) se realizează prin sistemul RO e-Factura. Acest sistem a fost implementat deja de acum doi ani, fiind obligatoriu în trecut pentru relația B2G (business to government), dar și pentru tranzacțiile cu risc fiscal ridicat.

Digitalizarea nu rezolvă integral problema evaziunii fiscale, însă, va ajuta la scăderea acestui fenomen. O parte dintre evazioniști probabil vor renunța la aceste practici, însă estimările celor din Ministerul de Finanțe mi se par mult peste realitate.

Cristian Rapcencu, lector universitar în cadrul ASE

Bugetul României pentru 2024 și-a pus bazele pe o colectare mai bună a taxelor, un capitol la care România s-a clasat întotdeauna pe ultimele locuri în Uniunea Europeană. Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, spune că media încasărilor lunare (ANAF, AVR şi digitalizare) a veniturilor trebuie să ajungă la 40 miliarde lei, precizând că obiectivele pentru anul acesta sunt diminuarea decalajului de TVA, majorarea veniturilor în PIB şi creşterea gradului de conformare voluntară. Acest țel pare totuși unul mult prea optimist, crede Cristian Rapcencu, acesta subliniind faptul că digitalizarea ANAF nu va rezolva problema lanțurilor infracționale.

„Guvernul e optimist ca de obicei. Numai că și românul este destul de inventiv. Ce nu înțeleg guvernanții este că atunci când ei cresc taxele nu înseamnă neapărat că vor crește și încasările la buget. Atunci când ei implementează astfel de sisteme electronice, nu înseamnă că evazioniștii se vor conforma toți și vor zice:«gata, de la 1 iulie nu se mai poate, intrăm și noi în legalitate». Trebuie pus accent pe găsirea acestor lanțuri infracționale. Până la urmă, greul pică tot pe cei cinstiți, cei care și-au făcut o firmă să trăiască, să aibă și ei bani de azi pe mâine”, a declarat Cristian Rapcencu.

Digitalizarea ANAF„față cu reacțiunea”: serverele nu sunt încă pregătite, dar Ministerul de Finanțe pune povara în cârca cetățenilor

Implementarea sistemului RO e-Factura este o adevărată provocare pentru serverele ANAF care, în doar câteva săptămâni de la implementarea noului sistem, au avut deja probleme cu gestionarea facturilor. Cristian Rapcencu spune că Ministerul de Finanțe nu își asumă integral problema, iar aceasta pică pe umerii contribuabililor. Întrebat dacă ANAF ar putea să amâne amenzile până rezolvă problemele tehnice, Rapcencu a spus că:

„E posibilă și varianta aceasta. N-ar fi pentru prima oară când s-ar adopta o astfel de măsură. Cu toate acestea, sunt presiuni destul de mari ca operativitatea asta să intervină de la 1 iulie. Totuși, dacă vor fi presiuni foarte mari din partea mediului de afaceri, iar ANAF nu va reuși să rezolve din aceste probleme tehnice: da, e posibil să asistăm la o prelungire până la 1 octombrie sau 1 ianuarie a anului următor până la aplicarea amenzilor”, punctează acesta.

Problemele legate de digitalizare și lipsa de asumare a Ministerului de Finanțe și ANAF se numără printre cele mai mari temeri ale mediului de afaceri din România, conform profesorului Rapcencu.

„Principalele temeri sunt reprezentate de slaba informatizare a ANAF-ului și lipsa serverelor necesare unui volum atât de mare de documente. Deja sunt probleme: se dublează facturi, nu se validează, iar Ministerul de Finanțe se pare că nu vrea să-și asume integral vina. Deocamdată, sistem informatic al ANAF nu este atât de bine pregătit pentru a face față acestui volum de date. Rămâne de văzut dacă până la 1 iulie, când va deveni efectiv obligatoriu pentru toată lumea, acesta va deveni operațional”, spune Cristian Rapcencu.

Sunt firmele din România pregătite să se lepede de facturile de hârtie? „Trebuie să ne adaptăm vremurilor, că ne prinde inteligența artificială din urmă”

Deși ne bucurăm de una dintre cele mai rapide conexiuni la internet din Europa, România ocupă o poziție inferioară în clasamentul european în ceea ce privește nivelul alfabetizării digitale. Din acest motiv, adoptarea unui sistem digital de facturare ar putea prezenta provocări semnificative pentru companiile mai mici, care au fost obișnuite să-și gestioneze contabilitatea mai mult în mod tradițional, "pe hârtie".

Reprezentantul catedrei de la ASE spune că românii cu firme se vor învăța și cu acest sistem, având în vedere că patronii de la noi sunt obișnuiți ca Guverul să vină tot timpul cu schimbări. Acesta subliniază faptul că digitalizarea firmelor este un pas firesc pe care trebuie să îl facă mediul antreprenorial din România.

„Fiecare societate trebuie să-și adapteze modalitatea de facturare. Nu va exista un efort atât de mare din partea contribuabililor, numai că, de regulă, oamenii au reticența asta la schimbare; aceștia sunt încă obișnuiți să taie facturi de mână. Trebuie să ne adaptăm vremurilor, că ne prinde inteligența artificială din urmă”, spune Cristian Rapcencu.

Sursa foto: Pixabay