„De multe ori, copiii sunt cei care îi învață pe părinți cum să recicleze. În România nu există o cultură a reciclării deoarece nu sunt foarte multe facilități. Dacă depășim zonele urbane sau marile orașe unde românii încep să devină ceva mai informați, vedem că în mediul rural sunt diferențe majore”, a declarat Roxana Puia, marketing director Environ.

Cu toate că organizația Environ colaborează cu peste 2.000 de școli din toată țara unde îi informează pe cei mici despre cum să aibă grijă de mediu, nu reușesc totuși să ajungă la multe unități din lipsa fondurilor. Deși colaborează din 2011-2012 cu Ministerul Mediului și Ministerul Educației, interesul autorităților este aproape inexistent.

Întrebată de ce autoritățile nu se implică suficient pentru a aloca puncte de reciclare și în școli, răspunsul Roxanei este unul simplu: „România nu are puncte de colectare nicăieri, nu doar în școli”. Motivul? Autoritățile locale sunt nepăsătoare.

„Nu a existat nicio presiune din partea populației. Percepția atât a multor autorități, cât și a cetățenilor este defectuoasă deoarece nu îi interesează ce se întâmplă cu deșeurile”, precizează reprezentantul Environ.

Copiii ar trebui să învețe în școli despre educația ecologică

Roxana Puia spune că cea mai mare problemă pe care asociația o are atunci când vine vorba despre promovarea educației ecologice în școli este că nu există o materie dedicată doar acestui subiect. Deși sunt cursuri la orele opționale, de biologie sau educație civică unde se atinge subiectul reciclării, copiii, mai ales cei de la casele mici, au nevoie de o disciplina separată de educație ecologică.

Pentru a putea ajunge în cât mai multe școli, iar mesajul să fie transmis corect, Roxana precizează că este nevoie de disponibilitatea profesorilor, care au devenit mai implicați în acest subiect comparativ cu acum zece ani.

„În general, profesorii sunt foarte interesați, cel puțin majoritatea celor cu care noi colaborăm deja de ani buni. Interesul față de acum 10 ani când am început educația ecologică în scoli în mod clar s-a schimbat. Sunt totuși și profesori mai puțin implicați deoarece este o muncă în plus pe care trebuie să o depună fără a fi neapărat remuneraţi”.

„România ar putea ajunge aproape de țările mai dezvoltate în ceea ce privește reciclarea peste cinci-zece ani”

Din experiența ONG-ului Environ, Germania, Belgia, Suedia și Finlanda sunt statele din Vest care ar trebui să reprezinte pentru România un exemplu pozitiv. Roxana Puia consideră că România s-ar putea apropia de aceste țări mai dezvoltate în circa cinci-zece ani.

„Nici în Europa Occidentală lucrurile nu s-au realizat într-o singură zi. Este o nevoie de investiție constantă, consecventă și de construirea unor programe importante în educație, precum și investiții în puncte de colectare. Deși românii au un obicei defectuos în ceea ce privește reciclarea, nu mai putem închide ochii”, spune Roxana.

Aceasta este de părere că, pentru a încerca să ajungem din urmă statele care au devenit un exemplu pentru rata lor de colectare a deșeurilor, România trebuie să investească masiv în infrastructură. În nevoia de majorare a tarifelor de salubritate și în programe speciale. Este nevoie de o coordonare a tuturor actorilor implicați în managementul deșeurilor.

România se afla în 2020 pe locul 26 din cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene, astfel că în 2018 rata deşeurilor municipale reciclate era de 11,1% din totalul de deşeuri, conform datelor Comisiei Europene. Totodată, România reciclează mai puţin faţă de anii anteriori, dacă în 2018 rata deşeurilor reciclate era de 11%, în 2013 13,2% din deşeuri erau reciclate. România este departe de a se situa pe acelaşi nivel cu alte ţări din UE, media europeană a ratei deşeurilor reciclate era în 2018 de 47,2%.

Sursa foto: Shutterstock