Directiva CSR se aplică din 5 ianuarie 2023, înlocuind treptat NFRD – Directiva privind Raportarea Non-Financiară. Schimbarea de nume, afirmă Robert Sroka, a fost făcută din cauză că UE vrea ca sustenabilitatea să fie în centrul atenției și să evite termenul ”non-financiar” deoarece pentru mulți ”non-financiar” avea sensul de lipsit de relevanță, neimportant pentru business.

Raportarea financiară, despre date care pot deveni financiare

”Îmi place să spun că de fapt nu e vorba de raportare non-financiară, ci de raportare care ÎNCĂ nu e financiară. Pentru că vorbim despre riscuri și atunci când încerc să îi explic cuiva ce înseamnă informațiile non-financiare, folosesc expresia «date care nu sunt încă financiare» – fiindcă pot să devină, iar dacă riscul se materializează, cu siguranță vor deveni financiare. Iar acest lucru este foarte important din punctul de vedere al investitorilor”, afirmă reprezentantul Abris.

Atunci când ne uităm la rapoartele financiare ale companiilor, acestea se referă la trecut, explică Robert Sroka pentru wall-street.ro. Riscul și rezultatele respective au fost în trecut, iar investitorii vor să obțină un profit în viitor. Or pentru asta trebuie să înțeleagă în profunzime riscurile care pot afecta afacerea respectivă în viitor.

7 din 10 riscuri pentru business sunt legate de schimbarea climei

Dacă ne uităm la harta riscurilor realizată de Forumul Economic Mondial, în următorul deceniu, 7 din 10 riscuri sunt legate de schimbarea climei – iar restul au legătură cu migrația involuntară, care este și ea un efect al schimbărilor climatice, afirmă Robert Sroka. Deci cu cât înțelegem mai bine aceste riscuri, vom lua decizii mai bune de investiții pentru o obține profit în viitor.

”Noi suntem investitori activi, putem întreba direct potențialele companii cum abordează respectivele riscuri. Dar pentru un investitor pasiv, care are sute sau mii de companii în portofoliu, este foarte dificil să întrebe direct care este modelul de business, cum sunt gestionate și evitate acele riscuri. De aceea este nevoie de datele non-financiare”, afirmă directorul ESG al Abris.

Strategia este cheia: dacă există o bună înțelegere a strategiei, raportarea în sine e aproape o plăcere, nu o obligație.

Robert Sroka, ESG Director Abris

Directiva CSR are ca obiectiv acela de a încuraja companiile să analizeze mai bine riscurile de sustenabilitate, modul în care acele riscuri le pot afecta modelul de business și cum pot fi implementate respectivele riscuri și oportunități în strategia companiei. Din perspectiva investitorului, aceste date sunt necesare, fără ele e imposibil să investești eficient. ”Deci nu e deloc raportare doar de dragul raportării”, afirmă Robert Sroka.

Când se vor aplica standardele CSRD

După intrarea în vigoare a CSRD, standardele de sustenabilitate vor fi adoptate de Comisia Europeană până la mijlocul anului. Ele vor începe să se aplice la rapoartele non-financiare din 2025, pentru anul 2024, în cazul companiilor care deja intrau sub incidența NFRD. Pentru companiile mari care până acum nu depuneau asemenea raportări, regulile se vor aplica din 2026, pentru anul fiscal 2025.

În urma adoptării CSRD, și anumite IMM-uri și instituțiile de credit de mici dimensiuni vor depune raportări non-financiare din 2027 pentru anul fiscal 2026 – având însă la dispoziție o perioadă de grație până în 2028. Vor fi afectate IMM-urile listate pe piețe din UE. Ele trebuie să îndeplinească cel puțin două din următoarele criterii:

  • pentru întreprinderi medii – 50-249 de angajați, cifră de afaceri între 8 și 40 de milioane de euro, active între 4 și 20 milioane de euro;
  • pentru întreprinderi mici – 10-49 de angajați, cifră de afaceri între 700.000 și 8 milioane de euro, active între 350.000 și 4 milioane de euro.

IMM-urile nelistate nu vor fi afectate de CSRD. Trebuie precizat că Directiva nu prevede, în forma actuală, sancțiuni.

Dar, doar comparând datele financiare și cele de sustenabilitate putem analiza, putem avea o viziune de ansamblu în baza căreia să ne ajustăm strategia de investiții, spune Robert Sroka. ”Este vorba despre afacerea în sine, nu despre ceva în afara acesteia, cum ar fi activități caritabile”.

Un recent studiu PwC arăta că numai 30% din companiile listate în România au un plan de aplicare a obiectivelor ESG, doar 10% au o strategie integrată de business și sustenabilitate iar jumătate nu utilizează niciun standard de raportare. Ce se va întâmpla deci în viitor?

De ce nu trebuie tratată raportarea CSR ca simplu PR

”Dacă pui semnul egal între ESG și PR, sigur că raportarea pare un cost suplimentar. Dar dacă îți schimbi mindset-ul și încerci să încorporezi aceste date în strategia ta, să găsești oportunități pentru a genera valoare bazându-te pe respectivele date, este o investiție. De aceea nu are sens să ai un departament separat care doar analizează și colectează datele non-financiare și pregătește o broșură, fiindcă acesta e doar un instrument, scopul final este ca business-ul să se dezvolte mai bine”, spune Robert Sroka.

Pentru companii este o greșeală să trateze subiectul raportării non-financiare ca pe unul de PR: el este de fapt o parte centrală a business-ului, mai ales din perspectiva investitorilor. Companiile trebuie să fie conștiente că instituțiile financiare, inclusiv băncile, trebuie să încorporeze date ESG în strategiile lor de investiții și de creditare, în baza SFDR (Regulamentul UE despre informaţiile privind durabilitatea în sectorul serviciilor financiare). Deci instituțiile financiare le vor cere companiilor astfel de rapoarte, care trebuie să fie legate cu strategia.

Greenwashing, noua tendință?

În ce privește greenwashing, directiva CSR va ajuta pentru că impune standarde de raportare, instrumente concrete pentru a estima implicarea în acțiuni cu adevărat verzi. Fenomenul de greenwashing poate lua multe forme - de la afirmații exagerate sau imprecise legate de mediu ori sustenabilitate până la cele create deliberat pentru a înșela sau a induce în eroare consumatorul.

”E la fel ca în cazul oricărui subiect nou. Desigur că unele companii folosesc în mod abuziv standardele, supraevaluează acțiunile de mediu sau exagerează nivelul provocărilor. Dar cred că CSRD, SFDR și Taxonomia Verde vor permite nu atât să evităm greenwashing-ul, cât să îl recunoaștem. Și poate că unii investitori și companii se vor gândi de trei ori înainte să publice informații privind activități verzi”, spune directorul ESG din Abris.

De pildă, în În 2021, Comisia Europeană a prezentat un raport, realizat cu ajutorul autorităților de protecție a consumatorului din statele membre, privind greenwashing-ul pe site-urile unor comericanți de produse din cele mai diverse domenii. Procentul de false etichete ”verzi”, de tipul ”eco-friendly” sau ”sustenabil” era de 42%. Mai mult, în 59% din cazuri compania nu putea prezenta dovezi ușor accesibile care să susțină aceste etichete.

Mecanismele anti-corupție, punctul slab al României

Cum stau companiile din România în această perspectivă? Dacă în zona de mediu stăm bine, în schimb mult loc de îmbunătățire în zona sistemelor anti-corupție, iar introducerea unor astfel de sisteme nu e deloc populară în companii. Structurile de guvernanță transparentă nu sunt foarte bine implementate în companiile din România - dar fără acestea, zonele de societate, de mediu, nu se vor dezvolta, pentru că e o legătură foarte puternică între guvernanță și alte zone ESG, un exemplu fiind Campionatul Mondial din Qatar.

Una dintre companiile din portofoliul Abris care reflectă importanța și puterea economiei circulare este Green Group, care a fost și premiată în cadrul Galei Wall-Street ”Best practices for proven success”.

”În ce privește România, nu aș spune că e o problemă uriașă de corupție în companii, dar vedem o lipsă a instrumentelor și sistemelor anti-corupție și de gestionare a riscurilor. Dacă guvernanța e bine implementată, putem gestiona mai bine și dezvolta o zona socială, putem integra drepturile omului, putem integra acțiuni de mediu în strategia companiei. Pentru că atunci compania nu este afectată de corupție, poate opera transparent, poate comunica mult mai bine cu toți actorii implicați”, conchide Robert Sroka.

Sursa foto: Shutterstock