Comisia Europeană a propus noi ținte obligatorii pentru reducerea risipei alimentare, în condițiile în care, în clipa de față, aceasta a depășit 130 de kilograme pe an pe cap de locuitor al UE. Ce ne cere, practic, Bruxelles-ul să facem?
Potrivit EUObserver, noile ținte de reducere a risipei alimentare, prezentate de Comisia Europeană în iulie, cer ca statele membre să reducă cu 30% risipa pe cap de locuitor, fie că vorbim de HoReCa sau de gospodării până în 2030. De asemenea, în procesare și producția de alimente, risipa ar trebui redusă cu 10%. Nivelul la care se raportează aceste procente este cel din 2020, când risipa alimentară era de 131 kg pe cap de locuitor al UE. În linii mari, Comisia speră ca aceste rezultate să se obțină prin eficientizarea sectorului alimentar, încurajarea donațiilor și redistribuirii alimentelor și schimbarea comportamentelor consumatorilor - dar termenii folosiți sunt destul de vagi.
132 de miliarde de euro aruncate la gunoi
Deși avem impresia că cea mai mare problemă este în HoReCa (mai ales la evenimente și la all-you-can-eat) și retail, de fapt gospodăriile aruncă cel mai mult – peste jumătate din risipa alimentară. Iar din mâncarea aruncată provin nu mai puțin de 16% din emisiile de gaze cu efect de seră din sectorul alimentar al UE. Impactul se resimte nu doar la nivelul mediului, ci și al bugetelor europenilor: practic, sunt bani aruncați.
Practic, conform estimărilor Comisiei ar fi vorba de circa 132 de miliarde de euro care merg la gunoi anual, la care se adaugă 9,3 miliarde - costurile colectării și gestionării acestor deșeuri.
Cel mai mult se aruncă fructe, care reprezintă 27% din deșeurile de alimente din UE, ca masă totală, urmate de legume (20%), cereale (13%), cartofi și carne (fiecare cu 10%) și lactate (9%).
Momentan, există doar ținte stabilite de ONU privind reducerea cu 50% a risipei alimentare. Acestea nu sunt obligatorii și doar Germania, Franța și Țările de Jos le-au transpus în legislație și au politici publice concrete în acest sens. Alte state UE au început să implementeze astfel de politici, dar destul de timid. România, Polonia, Cipru și Malta, afirmă Comisia Europeană, au introdus abia recent măsuri în acest sens, iar rezultatele nu sunt clare.
Care sunt dimensiunile risipei alimentare în România
De altfel, spre deosebire de alte țări din UE care raportează astfel de indicatori la Eurostat, noi nici nu avem cifre oficiale privind dimensiunile risipei alimentare în România, ci doar estimări. ONU spune că aruncăm 1,3 milioane de tone de mâncare anual. Institutul Național de Sănătate Publică vorbește de 2,55 milioane tone, într-o analiză din 2019, care citează însă datele unui ONG. Un studiu realizat de două universități din România în 2020 a avansat însă cifra de 5 milioane de tone pe an.
Dacă aceasta din urmă este cifra corectă, am fi pe locul doi în UE, după Cipru, unde fiecare cetățean aruncă aproape 400 de kg de alimente la gunoi anual. Pare însă exagerat, deoarece ar rezulta cam 260 de kg pe cap de român. Or noi generăm abia 287 kg de deșeuri municipale (inclusiv alimente) pe cap de locuitor, în fiecare an. Dacă estimarea de 2,55 milioane tone este mai realistă, am fi undeva în jurul mediei europene de 131 kg/locuitor.
Ca termen de comparație, conform Eurostat risipa alimentară în Bulgaria este de 86 kg/locuitor/an, iar în Ungaria, de 93 kg.
Sursa foto: UnsplashIn lipsa unui acord scris din partea InternetCorp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului UE vrea reducerea risipei alimentare cu 30% pe cap de locuitor. România nici măcar nu știe câtă mâncare aruncă la gunoi.
