Conform celor mai recente date ale operatorului național de transport și de sistem, la 1 iulie 2023 erau 77.638 de prosumatori, cu o putere instalată totală de 973 MW. Aceasta reprezintă aproape două treimi din puterea totală instalată în capacități solare și peste 5% din toată puterea instalată în capacități de producție a energiei electrice în România.

Cei mai mulți prosumatori sunt în Ilfov

După operatorul de distribuție, cei mai mulți prosumatori erau la Distribuție Energie Oltenia (13.652, cu o putere totală instalată de 157 MW), urmată de DEER Transilvania Sud (11.284, putere de 140 MW). Dacă adunăm însă cifrele E-Distribuție Muntenia și DEER Muntenia Nord rezultă aproape 18.000 de prosumatori doar în această regiune a României, cu o putere totală instalată de aproape 240 MW. De altfel, datele ANRE (tot la nivelul de la 1 iulie 2023) arată că cei mai mulți prosumatori sunt în județul Ilfov (peste 6.500, cu 79 MW instalați).Urmează Timiș (4.598 de prosumatori), Dolj (3.223), Argeș (2.954) și București (2.718).

Este un salt enorm față de începutul acestui an, când puterea instalată la prosumatori era de numai 417 MW. Iar la finalul lui 2021 erau doar 69 MW instalați la prosumatori. Din februarie anul trecut și până acum, adică într-un an și jumătate, puterea instalată s-a înzecit. Nu există încă date defalcate la zi pe prosumatori persoane fizice și persoane juridice, dar în anii precedenți prima categorie a fost mai importantă, ca putere totală.

De la 303 la 150.000 de prosumatori

Și ca număr, creșterea din ultimii ani a fost uriașă. La sfârșitul lui 2019 erau în România doar 303 prosumatori; în ianuarie 2021 se ajunsese la 2.134 de prosumatori, iar în ianuarie 2022, la 13.874. Acum ne apropiem de 80.000, iar oficial se estimează că anul acesta am putea ajunge și la 150.000. Dacă ritmul actual se menține, s-ar putea ajunge astfel la 1,5 GW putere instalată la prosumatori.

Ca termen de comparație, un reactor al centralei nucleare de la Cernavodă are o putere instalată de 700 MW. Hidrocentrala Porțile de Fier I, cea mai mare de pe Dunăre, are o putere instalată de 1.166,4 MW. Chiar și cu tot cu Porțile de Fier II, tot nu ar ajunge la 1,5 GW. Iar Turceni, cea mai mare termocentrală din România, avea, în perioada sa de glorie, 1.320 MW (între timp, 2 grupuri au fost închise, deci funcționează la jumătate din capacitatea inițială).

Prosumatori vs. sistem energetic

Această explozie de prosumatori vine însă și cu riscuri. Sistemul Energetic Național este, din multe puncte de vedere, mai degrabă la nivelul anilor ‘80 și integrarea capacităților regenerabile devine tot mai complicată pe măsură ce ponderea lor crește. Problema ține de echilibrarea rețelei de energie, procesul prin care producția de energie electrică la orice moment acoperă consumul. Pare că nu ar fi ceva complicat, dar dificultatea din vine faptul că energia este dificil și costisitor de stocat.

Rolul tot mai mare al prosumatorilor introduce un element de volatilitate: de pildă, uneori există energie în exces, din cauză că bate soarele, dar sistemul nu are nevoie de ea, deoarece nu există cerere. În plus, apar tot timpul capacități suplimentare de producție, care par mici, dar la un loc reprezintă un procent semnificativ. Variațiile sunt foarte mari: de pildă, în august 2022 prosumatorii sub 400 kW au injectat în sistem aproape 15 milioane kWh, dar în decembrie 2022, mai puțin de 6 milioane kWh, deși puterea instalată aproape că se dublase în acest interval.

Problemele generate de o explozie a numărului de prosumatori au devenit vizibile anul acesta în Polonia. Ca să evite supraîncărcarea rețelei, echivalentul local al Transelectrica a decis să deconecteze temporar din sistemul energetic național toate capacitățile solare și eoliene. Și Ungaria risca să se confrunte cu probleme de echilibrare a rețelei: După ce anul trecut se ajunsese la 10.000 de cereri de la prosumatori lunar, autoritățile au decis să oprească racordarea la rețea și să o reia doar când primesc fonduri europene pentru modernizarea sistemului energetic.

Deconectarea prosumatorilor, un scenariu plauzibil

Se poate ajunge și la noi la această situație? ”Da, de 3 ori da”, ne-a răspuns Adrian Paraschiv, Country Manager Photomate. ”Dacă ne uităm la Transelectrica pe site, în zile când bate vântul, e soare și funcționează și hidro, putem să ajungem la 50% producție de energie regenerabilă în România. Dar rețeaua de transport și distribuție trebuie să țină pasul cu producția de energie.”

În aceeași direcție înclină și Mirel Jarnea, Utility Sales Director LONGi. ”Dacă nu începem să mixăm proiectele, să introducem componente cum ar fi hidrogenul, toate vor produce la aceeași oră, iar răspunsul este da”.

Deconectarea ar însemna că prosumatorii nu vor mai putea injecta energie în sistem, ci doar să producă pentru consumul propriu. La un astfel de blocaj, afirmă specialiștii consultați de wall-street.ro, am putea să ajungem chiar și în 3 ani.

Stocarea, soluția salvatoare?

O altă soluție ar fi să se pună mai mult accent pe stocare. La ora actuală nu există nicio obligație în acest sens, nici pentru prosumatori, nici pentru marile proiecte regenerabile, iar acumulatorii în care se face efectiv stocarea energiei electrice sunt costisitori.

Noul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, recunoaște acest lucru. ”Degeaba vom avea noi capacităţi de producţie de energie verde sau din surse regenerabile, dacă nu venim cu componenta de stocare, pentru că altfel vom crea dezechilibre în sistem tot mai greu de gestionat. Am discutat şi cu Ministerul Mediului să gândească viitoarele ediţii ale programului Casa Verde şi cu o componentă de stocare, pentru că altfel, la condiţiile de piaţă actuale, tehnologiile acestea sunt destul de scumpe, investiţiile se recuperează într-un orizont de tip îndelungat şi nu rentează întotdeauna pentru un consumator să-şi instaleze şi o baterie lângă panourile fotovoltaice”, afirma oficialul recent.

Va deveni deci stocarea obligatorie pentru noile proiecte de regenerabile, inclusiv pentru prosumatori? Transelectrica și-ar dori acest lucru, ne-a spus Bogdan Toncescu, membru al directoratului operatorului național, dar acum mingea este în terenul ANRE. Ar mai putea dura ani buni până când stocarea să devină obligatorie, iar o variantă ar fi cea în care dezvoltatorii ar primi stimulente fiscale dacă investesc în stocarea energiei. Momentan, însă, sunt doar 16,2 MW putere instalată în stocare la nivelul Sistemului Energetic Național, conform datelor Transelectrica. De asemenea, ANRE vrea să schimbe actualele reglementări, astfel încât Transelectrica și operatorii de distribuție să poată să dețină în viitor instalații proprii de stocare a energiei.

Sursa foto: Pexels