Expert al Băncii Mondiale: Politicile nețintite în domeniul energiei costă mult și chiar cresc consumul de combustibili fosili

Statele Uniunii Europene au folosit plafonarea prețurilor energiei pentru a proteja consumatorii, dar efectele nu au fost întotdeauna pozitive, a explicat Monica Robayo-Abril, în cadrul workshop-ului EPG dedicat impactului politicilor de decarbonificare. Dimpotrivă, ”s-au adoptat mai degrabă politici nețintite decât politici țintite, iar acestea pot fi costisitoare din punct de vedere și, în același timp, tind să stimuleze un consum mai mare de energie”, spune expertul Băncii Mondiale.

Plafonarea a costat România peste 20 de miliarde de lei

Analizele realizate de wall-street.ro, dar și de specialiști români, cum ar fi cei ai ACUE, au ajuns la aceeași concluzie legat de politicile implementate în România, în principal plafonarea prețurilor finale ale energiei electrice și gazelor naturale. Din punct de vedere al costurilor bugetare, plafonarea a depășit 20 de miliarde de lei, din care Guvernul a achitat în jur de 17-18 miliarde. Consumul s-a redus (atingând chiar un minim istoric în perioada Paștelui 2023) dar motivul este reducerea consumului industrial, nu a celui casnic.

În contextul Fondului Social pentru Climă, care va începe din 2026 și va ajuta gospodăriile expuse la sărăcie ca urmare a tranziției energetice, ”trebuie să înțelegem cine trebuie să fie protejat și ce măsuri de sprijin putem introduce pentru a proteja cei mai vulnerabili cetățeni”, a declarat Monica Robayo-Abril.

Contextul inflaționist și eliminarea subvențiilor pentru combustibilii fosili vor pune tot mai multă presiune pe consumatorii casnici, or politicile de plafonare pe care s-au bazat statele UE nu au avut rezultatul dorit, afirmă economistul. Mai mult, consumatorii cu venituri mai mari au acces la soluții alternative – de pildă, pot investi în sisteme fotovoltaice sau pompe de căldură.

Cine sunt, de fapt, cei mai vulnerabili consumatori din România, din perspectiva prețurilor energiei?

Cine sunt însă cei mai vulnerabili consumatori în acest context? Bătrânii singuri sunt printre cei mai afectați, nu doar în România, ci și în alte țări din regiune. Simulările Băncii Mondiale arată că o scumpire a energiei de 40% corelată cu o reducere a veniturilor gospodăriei de 2,5% și o elasticitate a prețului energiei de 0,25 ar afecta, în România, cel mai mult gospodăriile vârstnicilor singuri, urmate de cele în care trăiesc persoane cu dizabilități, gospodăriile de pensionari, gospodăriile conduse de femei și cele ale persoanelor de etnie romă. În plus, impactul va fi mai semnificativ în mediul rural. Aceștia ar fi deci consumatorii care ar trebui țintiți de politicile guvernamentale – dacă Guvernul României ar putea săi identifice, ceea ce până acum a fost cel puțin problematic.

O concluzie interesantă este aceea că există o parte din populație care e în sărăcie energetică, dar nu și în sărăcie economică. Altfel spus, sunt persoane care cheltuiesc lunar mai mult de 10% din venituri pe energie, dar nu au venituri mici. Ca urmare, avertizează Monica Robayo-Abril, chiar și politicile țintite ar putea să nu acopere toți consumatorii vulnerabili.

Scumpirile i-ar putea face pe consumatori ostili față de tranziția la energie verde

”Analiza noastră arată că e nevoie de măsuri de ajutor mai bine țintite. Uneori poate fi o provocare să fie implementate, dar în mod sigur sunt mai eficiente în a-i ajuta pe cei vulnerabili să gestioneze prețuri mai mari ale energiei”, a afirmat Monica Robayo-Abril.

Există și bariere structurale și de comportament, indică analizele Băncii Mondiale. De exemplu, 37,5% dintre români afirmă că ar fi dispuși să facă sacrificii financiare pentru a trece la energie regenerabilă, dar nu își permit acest lucru. 75% dintre români nu plănuiesc să investească în soluții sustenabile de încălzire și aproape 80% nu vor investi în izolarea locuinței.

Concluzia trasă de Monica Robayo-Abril: ”Vrem să atingem net zero până în 2050, dar care va fi impactul potențial în materie de sărăcie energetică?” Tranziția verde trebuie să devină și acceptabilă pentru consumatori, prin măsuri bine țintite care să-i ajute pe cei mai vulnerabili. Altfel, costurile s-ar putea transfera în plan politic; mai simplu spus, alegătorii s-ar putea orienta spre partide ostile tranziției verzi.