Două analize independente trag un semnal de alarmă asupra impactului politicilor implementate de Guvernul României pentru protejarea consumatorilor. Și asta în condițiile în care alocăm un procent mai mare din PIB decât Germania pentru protejarea consumatorilor de gaze și energie

Deși atât Ministerul Energiei, cât și ANRE, consideră că politicile noastre de protejare a consumatorilor de energie și gaze sunt similare cu cele europene, cele două analize arată că nu e așa. Mai mult, consecințele acestor intervenții ale statului ar putea fi extrem de nedorite, atât asupra bugetului cât și asupra companiilor din sectorul energiei. Cei mai afectați vor fi furnizorii, care deja au tras semnale de alarmă în acest sens după adoptarea noii ordonanțe pe energie (OUG 119 din 1 septembrie).

Citește și: Noua ordonanță de urgență privind energia și gazele, explicată. Cum se schimbă plafonarea, ce taxe noi apar

România a reglementat sau plafonat toate etapele lanțului valoric

Analiza realizată de compania de consultanță strategică Emerton a comparat politicile de protecție a consumatorilor de energie din România cu cele din mai multe state occidentale. Ea arată că intervențiile din alte țări UE au constat în general în vouchere destinate consumatorilor vulnerabili și scăderi de taxe – de pildă reducerea TVA sau eliminarea certificatelor verzi. Doar România, Franța și Bulgaria au intervenit asupra prețului final facturat.

Însă, în vreme ce alte țări au intervenit doar asupra unor segmente ale pieței de energie, lucrurile stau altfel la noi. ”În fiecare etapă a lanțului valoric, România a introdus o reglementare a pieței sau o plafonare”, a declarat Axel Ghanimi, Senior Consultant, Emerton.

Circa 50-60% din volumele de gaze de pe piața angro sunt reglementate, explică Ghanimi. ”România e singura țară care a adoptat asemenea măsuri, plafonând atât marjele angro cât și cele ale furnizorilor.” Și asta cu toate că ministrul Energiei, Virgil Popescu, susține că ordonanța 119/2022 e inspirată din modelul grecesc.

La nivelul consumatorilor casnici și IMM-urilor, studiul Emerton arată că țara noastră are una dintre cele mai ”protectoare” scheme. Bulgaria mai are o politică similară (dar cu un preț plafonat mai mare pentru casnici), însă guvernul de la Sofia încearcă să protejeze și întreprinderile mari cu prețuri plafonate.

Impactul negativ al măsurilor adoptate de Guvernul României

Problema, spune Axel Ghanimi, este aceea că reglementarea pe toate segmentele riscă să aibă efecte nedorite și să distorsioneze piața energiei. Astfel, marjele impuse traderilor vor afecta, cel mai probabil, capacitatea României de a importa gaze – lucru asupra căruia a atras atenția și CEO-ul ENGIE Romania, cel mai mare furnizor de pe piață.

Plafonarea marjelor angro va afecta capacitatea României de a importa gaze exact în perioada în care e nevoie când e cel mai necesar să facă asta, adică în timpul iernii.

Axel Ghanimi, Senior Consultant, Emerton

Pe de altă parte, plafonarea marjelor furnizorilor ar putea duce la ieșirea unora dintre aceste companii de pe piață, ceea ce, de asemenea, ar pune în pericol securitatea aprovizionării consumatorilor. Cum au procedat alte țări? Spania, de pildă, a adoptat un mecanism de compensare, dar nu a intervenit direct în piață, ci subvenționează diferența dintre prețul de piață și cel plafonat.

Citește și: Cât de scumpe vor fi gazele la iarnă în Europa pentru consumatorii casnici

De asemenea, România are cea mai mare supraimpozitare a producătorilor de gaze, depășind chiar și nivelul de 33% propus de Comisia Europeană.

Analiștii Emerton au comparat măsurile adoptate de Guvernul României pe 1 septembrie și propunerile avansate câteva zile mai târziu de Comisia Europeană. Concluzia este că, în mare măsură, nu sunt compatibile. De pildă, CE nu susține intervenția pe piața angro sau plafonarea marjelor furnizorilor, iar ”windfall tax” (supraimpozitarea) trece de nivelul recomandat de la Bruxelles.

Alocăm mai mult din PIB pentru protejarea consumatorilor decât Germania

O altă analiză, realizată de Institutul Bruegel, unul dintre cele mai importante think-tank-uri economice din lume, arată că România este printre țările europene cu cea mai mare alocare de fonduri (raportat la PIB) pentru protejarea consumatorilor de creșterea prețurilor la energie și gaze.

Astfel, țara noastră ar aloca, potrivit estimărilor oficialilor, aproape 7 miliarde de euro, reprezentând 2,9% din PIB – mai mult decât Germania (2,8%) sau Țările de Jos (2,7%). Suntem la egalitate cu Franța și Spania. Ne depășesc, ca procent din PIB, doar Letonia, Italia, Grecia, Croația și Marea Britanie (cu un uriaș 6,5%).

Și acest raport arată că majoritatea statelor europene au apelat, pentru protejarea consumatorilor, fie ei casnici sau companii, la reduceri ale taxării și ajutoare pentru categorii sociale vulnerabile.

În schimb, combinația de la noi de supraimpozitare a profiturilor, plafonare a marjelor angro și plafonare a marjelor furnizorilor pare să fie unică în Europa. Ceea ce nu este tocmai surprinzător, dat fiind că vorbim despre măsuri care au fost adoptate practic peste noapte, fără consultări reale cu actorii economici implicați, fără a trece prin Consiliul Economic și Social și fără a fi puse în transparență decizională.

Sursa foto: Pexels

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Radu Pircă
Radu Pircă a lucrat în presa scrisă, online, TV și radio la ProTV, Cotidianul, stirileprotv.ro, ProFM, Jurnalul și Cultura, printre altele. A ținut seminarii de istoria gândirii politice și istorie politică și a publicat articole de istorie în România și Franța. Este absolvent de Științe Politice, în cadrul SNSPA.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Economie »


Setari Cookie-uri