După ce mai călduroasă vară, Europa se pregătește pentru ceea ce probabil va fi cea mai friguroasă iarnă – în case, chiar dacă poate nu și afară. Și asta deoarece în sezonul rece 2022-2023 vom avea atât o criză a energiei, cât și o explozie a prețurilor acesteia. Cât de scumpă va fi încălzirea în lunile de iarnă?

Ce se va întâmpla cu facturile la gaze ale românilor în sezonul rece

Pentru români, lucrurile par destul de simple. Plafonarea introdusă în aprilie anul acesta ar trebui să țină până la sfârșitul lui martie 2023, astfel că la gaze, consumatorii casnici nu vor plăti mai mult de 0,31 lei/kWh (dar, foarte probabil, nici mai puțin). Chiar și așa, este aproape dublu față de prețul mediu înregistrat înainte de criza energiei. Comparativ cu prețul din iarna 2021-2022, însă, ar putea fi apropiat (pentru cei care nu au avut contracte avantajoase șo au plătit oricum la prețul maxim atunci, care era similar cu cel de acum) sau dublu, pentru cei care au avut contracte avantajoase, sub 0,15 lei/kWh.

De asemenea, dat fiind cât de costisitoare este plafonarea în varianta sa actuală – se estimează că ar fi vorba de circa 40 de miliarde de lei doar pentru intervalul aprilie-decembrie 2022 – nu e imposibil să apară schimbări. De pildă, s-ar putea aplica doar celor cu venituri mici sau doar până la un anumit palier al consumului de gaze. PSD insistă pentru modificarea schemei de sprijin, prea împovărătoare pentru buget, dar aceasta este susținută de PNL. Momentan nu au apărut informații concrete privind o alternativă.

Citește și: România, al doilea producător european de gaze, are stocuri mult sub media UE. Care este explicația

De asemenea, trebuie ținut cont de faptul că România este totuși al doilea producător european de gaze naturale și depinde doar în proporție de 20-30% de importuri. Ca urmare, la noi autoritățile ar putea interveni și pe partea de pricing – spre deosebire de alte țări UE, care nevoite să importe gaze la prețurile spot, care sunt puternic influențate de Gazprom.

Germanii vor plăti de șase ori mai mult pentru gaze la iarnă

Ce se va întâmpla deci în alte țări europene la iarnă? Germania, cel mai mare consumator din UE, a anunțat că va impune de la 1 octombrie o taxă menită să ajute companiile de utilităţi să acopere costul înlocuirii livrărilor de gaze din Rusia.

Astfel, se estimează că încălzirea unei locuințe de 50mp va costa aproape 200 de euro pe lună, față de circa 35 de euro înainte de scumpirea gazelor. Iar pentru o locuință de 92 mp (suprafața medie în Germania), factura va ajunge la 367 de euro pe lună sau peste 4.400 pe an. Practic, prețul gazelor pentru consumatorii casnici va crește de 6 ori.

Italia - dublare sau triplare a facturilor la gaze

Italia, pe de altă parte, a redus TVA la gaze și a introdus o schemă de sprijin pentru familiile cu venituri mici. La începutul lui august, estimările mergeau către o dublare a facturilor în această iarnă- în condițiile în care prețul gazelor ar rămâne în jurul a 180 euro/MWh.

Cum s-a trecut de acest nivel, în ultimele zile se vorbește mai degrabă despre triplarea facturilor la iarnă. Între timp, ARERA (echivalentul de la Roma al ANRE) a anunțat un nou mod de calcul al prețului gazelor, care să nu se mai raporteze la prețul spot olandez TTF, ci la cel italian, PSV.

Citește și: De ce susține România decuplarea prețului energiei de cel al gazelor

Spaniolii plătesc mai mult din cauza ofertei concurențiale

În Spania, unde prețul gazelor rusești are un impact mai mic, deoarece țara importă masiv LNG, facturile consumatorilor casnici au crescut totuși și de 3 ori în această vară. Există însă o alternativă: TUR, tariful furnizorului de ultimă instanță. Acesta se schimbă doar de 4 ori pe an, iar la actuală este incomparabil mai avantajos decât ofertele concurențiale - deși în mod normal era peste acestea.

O analiză realizată de o organizație pentru protecția consumatorilor din Spania arată că, la nivelul lunii august, ofertele concurențiale sunt cu 95%% până la 291% mai scumpe decât TUR. TUR va avea o nouă valoare de la 1 octombrie, în funcție de prețurile internaționale ale gazelor, dar guvernul de la Madrid a decis încă de anul trecut o plafonare a creșterii la cel mult 15%. Doar că, în acest moment, mai puțin de o cincime din consumatorii casnici spanioli plătesc tariful furnizorului de ultimă instanță.

Scutul francez împotriva scumpirilor

La fel ca România, Franța a introdus un ”scut tarifar”, înghețând prețul gazelor naturale. Costul acestuia e, însă, enorm: în jur 22 de miliarde de euro doar pentru acest an. Sistemul este criticat și pentru faptul că practic îi ajută cel mai mult pe cei cu venituri mari, care au locuințe pe măsură și consum ridicat de gaze.

Țările de Jos plătesc deja cel mai mare preț la gazelor din UE – deși sunt și cel mai mare producător. Autoritățile au redus reducerea TVA.

În Luxemburg, cea mai bogată țară a Uniunii, prețul gazelor va crește cu 80% de la 1 octombrie. Pe de altă parte, în Lituania facturile sunt estimate a crește doar cu 10-30%.

Polonezii dau cărbunele pe gaze

Polonia a anunțat eliminarea TVA la gaze și măsuri de sprijin pentru populație. Țara este însă dependentă, atât pentru energia electrică cât și pentru încălzire, de cărbune. Ca urmare, aici consumatorii casnici sunt mai degrabă îndemnați să treacă la gaz, dat fiind că acesta e importat din SUA printr-un recent deschis terminal LNG, în vreme ce cărbunele a devenit problematic odată cu tăierea livrărilor din Rusia,

În ciuda acestui fapt, facturile de gaze ale consumatorilor casnici vor crește substanțial în această iarnă. La sfârșitul lui 2022, specialiștii estimează că vor fi cu 40-50% mai mari ca în 2021, iar în 2023 ar putea fi chiar și de trei ori mai mari. Încălzirea cu gaze a unei locuințe de 100 de metri pătrați ar putea astfel ajunge la 3.000 de euro pe an.

Ce se întâmplă în țările vecine cu România

În Bulgaria, țară care a fost complet tăiată de la gazele rusești, prețul crește constant. În iunie era de circa 75 de euro/MWh, dar în august depășise 150 de euro/MWh iar în septembrie va depăși 160. Avocatul Poporului a cerut înghețarea sa, măsură aplicată până în mai, când prețul era de circa 50 de euro/MWh. Prin comparație, în România prețul plafonat este de 63 de euro/MWh.

În Ungaria, cei care au consumul de gaze sub 1729 de metri cubi pe an nu vor plăti nimic în plus față de iarna precedentă, beneficiind de un preț compensat. Dacă depășesc, în schimb, vor avea facturi mai mari cu peste 60% începând din septembrie, potrivit noilor reglementări recent adoptate. Iar din octombrie, creșterea ar putea fi și mai mare, deși nu a fost încă anunțat încă nivelul ei.

În termeni generali, tot ce depășește un consum 144 de metri cubi pe lună va fi tarifat cam de șapte ori mai mult. Astfel, la un consum mediu de 150 metri cubi pe lună se va ajunge, pe an, la cel puțin 640 de euro.

Probabil cea mai dramatică situație este în Marea Britanie, unde plafoanele existente vor crește în octombrie și ianuarie. O factură medie va ajunge la 4.251 de euro pe an din octombrie și va depăși 5.000 pe an de la începutul lui 2023.

Guvernul de la Londra va da totuși consumatorilor casnici un ajutor de 400 de lire (475 de euro) pentru sezonul rece.

Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Radu Pircă
Radu Pircă a lucrat în presa scrisă, online, TV și radio la ProTV, Cotidianul, stirileprotv.ro, ProFM, Jurnalul și Cultura, printre altele. A ținut seminarii de istoria gândirii politice și istorie politică și a publicat articole de istorie în România și Franța. Este absolvent de Științe Politice, în cadrul SNSPA.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Social »



Setari Cookie-uri