Cotaţia petrolului a scăzut, după ce ofensiva terestră lansată de Israel în Fâşia Gaza nu a condus la o reacţie militară semnificativă din partea Iranului şi aliaţilor săi, calmând îngrijorările că livrările regionale de ţiţei ar putea fi întrerupte. Gazele, în schimb, continuă să fie scumpe. Care este explicația?
Barilul de ţiţei Brent a coborât pe 30 octombrie sub pragul de 90 de dolari, după ce pe 27 octimbrie a crescut cu aproape 3%. Țiţeiul West Texas Intermediate a coborât și el până la aproape 84 de dolari per baril. Chiar dacă trupe şi tancuri israeliene au intrat în partea de nord a Fâşiei Gaza, autorităţile israeliene au anunţat că vor urma o abordare treptată, ceea ce a calmat îngrijorările că o invazie masivă va duce la o escaladare regională, scrie Agerpres.
Iranul este principalul susţinător al Hamas, care a fost desemnat drept grupare teroristă de SUA şi Uniunea Europeană. Teheranul sprijină de asemenea gruparea Hezbollah din sudul Libanului, care are poziţii de forţă de-a lungul graniţei de nord a Israelului şi are potenţialul de a deschide al doilea front în conflictul actual.
De ce s-au scumpit gazele, dar nu și țițeiul
În schimb, prețul gazelor naturale a continuat să rămână ridicat. Care este explicația pentru faptul că, în ciuda temerilor analiștilor, conflictul din Israel nu a dus la o explozie a prețurilor țițeiului și produselor petroliere; în schimb, s-au scumpit gazele, așa cum a avertiza încă de la începutul războiului wall-street.ro?
Citeste si:
După cum scriam chiar de la declanșarea războiului, Israelul nu e un producător de petrol – toate rezervele sale de țiței sunt cât producția pe o zi a Arabiei Saudite. Creșterea prețului petrolului a venit mai degrabă ca o recuperare, după o săptămână de scădere majoră la începutul lunii octombrie. Practic, în septembrie, când nu exista niciun război în Orientul Mijlociu, cotația Brent era mai sus decât acum.
Dar, dacă impactul direct al războiului din Israel asupra prețului petrolului nu este semnificativ, cel puțin atâta timp cât conflictul rămâne localizat, nu același lucru se întâmplă și cu prețul gazelor naturale. În ultimii 15 ani, Israelul a devenit un mare producător de gaze, grație descoperirii unor zăcăminte offshore, cele mai importante fiind Tamar și Leviathan. În clipa de față, are rezerve de gaze naturale de peste 1.000 de miliarde de metri cubi (aproape cât consumul României într-un secol). În 2022, țara din Orientul Mijlociu a produs peste 21 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, mai mult decât dublul producției de la noi.
Citeste si:
Cum au evoluat prețurile petrolului și gazelor de la începutul războiului din Gaza
Pe 6 octombrie, înainte de declanșarea războiului din Israel, prețul de referință TTF era în jurul a 38 euro/MWh; pe 9 octombrie dimineața urcase deja peste 40 euro/MWh, iar pe 13 a ajuns aproape de 56 euro/MWh, un nivel nemaiatins din luna februarie. Acum este la 53 de euro/MWh.
În schimb, cotația Brent, care era în jurul a 84 de dolari/baril pe 6 octombrie, a sărit la 88 de dolari/baril pe 9, a depășit 91 de dolari pe 13 și s-a stabilizat în jurul acestei valori, ulterior începând să scadă.
În procente, gazele naturale au înregistrat un avans maxim de 47% de la declanșarea războiului, în vreme ce petrolul Brent a avut o creștere maximă de numai 8,5%.
La două zile după declanșarea conflictului, Israelul a oprit operațiunile în perimetrul Tamar, invocând riscul atacurilor Hamas. Motivele ar putea fi și politice – Egiptul și Iordania depind de gazele israeliene, iar acum acestea pot fi folosite ca mijloc de presiune. În condițiile în care Tamar are o producție de peste 10 miliarde de metri cubi pe an, efectul s-a resimțit și în prețul de referință al gazelor în Europa, chiar dacă UE și-a umplut în mare parte depozitele pentru iarnă. Însă, fără gaze israeliene, Egiptul și Iordania sunt nevoite să apeleze la LNG, crescând prețul acestuia. Scumpirea LNG face și Europa să sufere, dat fiind că peste un sfert din importurile de gaze ale UE erau sub această formă.
Citeste si:
De asemenea, la finalul acestui an guvernul de la Ierusalim ar fi urmat să ia o decizie privind exporturi de gaze naturale către UE. În primul rând erau vizate Grecia și Cipru, țări care vor să nu mai depindă de gazele turcești, din cauza complicațiilor geopolitice ale acestei relații. Oprirea extracției din perimetrul Tamar a închis momentan această opțiune, punând presiune și din această direcție pe cotația TTF.
Sursa foto: Anas-Mohammed / Shutterstock.com
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
