În ciuda temerilor analiștilor, conflictul din Israel nu a dus la o explozie a prețurilor țițeiului și produselor petroliere; în schimb, s-au scumpit gazele, așa cum avertiza încă de atunci wall-street.ro. Care este explicația?

Principala temere economică a românilor după declanșarea războiului în Israel a fost legată de o posibilă scumpire a carburanților. În realitate, gazele naturale sunt cele care s-au scumpit masiv, așa cum avertizam încă de la începutul conflictului.

Cum au evoluat cotațiile petrolului și gazelor după declanșarea războiului din Israel

Pe 6 octombrie, înainte de declanșarea războiului din Israel, prețul de referință TTF era în jurul a 38 euro/MWh; pe 9 octombrie dimineața urcase deja peste 40 euro/MWh, iar pe 13 a ajuns aproape de 56 euro/MWh, un nivel nemaiatins din luna februarie. La ora actuală a început să scadă, spre 48 de euro/MWh.

În schimb, cotația Brent, care era în jurul a 84 de dolari/baril pe 6 octombrie, a sărit la 88 de dolari/baril pe 9, a depășit 91 de dolari pe 13 și s-a stabilizat în jurul acestei valori, ulterior începând să scadă.

În procente, gazele naturale au înregistrat un avans maxim de 47% de la declanșarea războului din Israle, în vreme ce petrolul Brent a avut o creștere de numai 8,5%.

De ce a scumpit războiul din Israel gazele naturale

Care este explicația? După cum avertizam chiar de la declanșarea războiului, Israelul nu e un producător de petrol – toate rezervele sale de țiței sunt cât producția pe o zi a Arabiei Saudite. Creșterea prețului petrolului a venit mai degrabă ca o recuperare, după o săptămână de scădere majoră la începutul lunii octombrie. Practic, în septembrie, când nu exista niciun război în Orientul Mijlociu, cotația Brent era mai sus decât acum.

Dar, dacă impactul direct al războiului din Israel asupra prețului petrolului nu este semnificativ, cel puțin atâta timp cât conflictul rămâne localizat, nu același lucru se întâmplă și cu prețul gazelor naturale. În ultimii 15 ani, Israelul a devenit un mare producător de gaze, grație descoperirii unor zăcăminte offshore, cele mai importante fiind Tamar și Leviathan. În clipa de față, are rezerve de gaze naturale de peste 1.000 de miliarde de metri cubi (aproape cât consumul României într-un secol). În 2022, țara din Orientul Mijlociu a produs peste 21 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, mai mult decât dublul producției de la noi.

Dar, la două zile după declanșarea conflictului, Israelul a oprit operațiunile în perimetrul Tamar, invocând riscul atacurilor Hamas. Motivele ar putea fi și politice – Egiptul și Iordania depind de gazele israeliene, iar acum acestea pot fi folosite ca mijloc de presiune. În condițiile în care Tamar are o producție de peste 10 miliarde de metri cubi pe an, efectul s-a resimțit și în prețul de referință al gazelor în Europa, chiar dacă UE și-a umplut în mare parte depozitele pentru iarnă. Însă, fără gaze israeliene, Egiptul și Iordania sunt nevoite să apeleze la LNG, crescând prețul acestuia. Scumpirea LNG face și Europa să sufere, dat fiind că peste un sfert din importurile de gaze ale UE erau sub această formă.

De asemenea, la finalul acestui an guvernul de la Ierusalim ar fi urmat să ia o decizie privind exporturi de gaze naturale către UE. În primul rând erau vizate Grecia și Cipru, țări care vor să nu mai depindă de gazele turcești, din cauza complicațiilor geopolitice ale acestei relații. Oprirea extracției din perimetrul Tamar a închis momentan această opțiune, punând presiune și din această direcție pe cotația TTF.

De ce este relevant pentru România

În scenariul unei ierni moderate, țara noastră nu ar trebui să aibă probleme legate de aprovizionarea cu gaze și chiar ar putea să nu aibă nevoie de importuri. Chiar și în cazul unei ierni geroase, există contracte pentru gaze din Azerbaidjan și Turcia. Teoretic, ar putea fi prima iarnă în care nu mai avem nevoie de gaze rusești. Nici LNG nu importăm, cel puțin momentan, dar asta nu însemnă că avansul TTF nu ne afectează.

Pe de altă parte, creșterea prețului gazelor va spori și presiunea pe buget, dat fiind că statul trebuie să le achite furnizorilor diferența dintre prețul plafonat din facturile românilor și prețul de achiziție a gazelor. De asemenea, va face problematică continuarea sau repornirea activității pentru industria grea, mai ales mari consumatori de gaze ca Azomureș.

Sursa foto: Chevron

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Radu Pircă
Radu Pircă a lucrat în presa scrisă, online, TV și radio la ProTV, Cotidianul, stirileprotv.ro, ProFM, Jurnalul și Cultura, printre altele. A ținut seminarii de istoria gândirii politice și istorie politică și a publicat articole de istorie în România și Franța. Este absolvent de Științe Politice, în cadrul SNSPA.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Economie »


Setari Cookie-uri