”Sunt estimări care spun că România are nevoie de 4.000 de megawați de stocare. Eu personal sunt fanul stocării prin hidrocentrale cu acumulare prin pompaj de tip Tarnița-Lăpustești. Ele sunt, din perspectiva mea, mult mai prietenoase cu mediul și chiar mai eficiente decât avea câmpuri întregi de baterii cu care nu știm ce vom face, nu știm cum ne reciclăm, pentru a căror producție oricum poluăm. Aceste baterii se bazează pe materiale care se minează în condiții de poluare a mediului”, a declarat ministrul Energiei la conferința Govnet ”Romanian Renewable Energy Summit 2023”.

Proiectul de la Tarnița ar trebui să în demareze în primăvara sau vara 2024

”Eu personal voi insista foarte mult pentru Tarnița-Lăpustești, pentru hidrocentrala cu acumulare prin pompaj de la Bicaz, de la Izvorul Muntelui, pentru cea de la Măcin. Sunt cam opt proiecte care au fost identificate la nivel național. Ca idee cel mai avansat este cu siguranță Tarnița”, a precizat Sebastian Burduja, care a spus că anunțul pentru studiul de fezabilitate va fi public pe 13 octombrie.

Ministrul speră ca în 6-9 luni să aibă studiul de fezabilitate și apoi să demareze proiectul de la Tarnița. ”Mi-aș dori ca din patru gigawați de stocare, măcar jumătate să fie cu acumulare prin pompaj, restul baterii și inclusiv la gospodării, în paralel cu un program de tipul Casa Verde”, a spus Burduja. El a precizat că viitoarele ediții ale programului Casa Verde ar putea ”să-i premieze” pe cei care au în proiect o componentă de stocare, idee cu care ar fi de acord și ministrul Mediului, de resortul căruia este acest program.

Burduja a afirmat și că vede ca prioritar apelul pentru stocare din PNRR. În martie a fost aprobată o schemă românească de 103 milioane de euro pentru dezvoltarea capacităților de stocare în baterii.

De ce este importantă stocarea energiei

De ce insistă ministrul atât pe mult pe componenta de stocare? Fiindcă Sistemul Energetic Național este, din multe puncte de vedere, mai degrabă la nivelul anilor ‘80 și integrarea capacităților regenerabile devine tot mai complicată pe măsură ce ponderea lor crește. Problema ține de echilibrarea rețelei de energie, procesul prin care producția de energie electrică la orice moment acoperă consumul. Energia este dificil și costisitor de stocat, iar rolul tot mai mare al prosumatorilor, încurajați de programe precum Casa Verde, crește tot mai mult volatilitatea, mai ales dacă vor ajunge la 2 GW putere instalată, așa cum estimează ANRE.

Practic, sunt multe zile când există energie în exces, din cauză că bate soarele, dar sistemul nu are nevoie de ea, deoarece nu există cerere. Însă ea nu poate fi nici stocată, pentru că în clipa de față sunt doar 16,2 MW putere instalată în stocare la nivelul Sistemului Energetic Național, conform datelor Transelectrica. De aceea se discută în ultima perioadă de includerea unei componente de stocare în Casa Verde.

Hidrocentralele cu pompaj invers joacă foarte bine rolul de echilibrare a sistemului și, în plus, nici nu poluează. Practic, sunt niște uriașe baterii ”verzi”, iar în alte țări constituie principala soluție de stocare a energiei electrice – la nivelul anului 2020 reprezentau 95% din stocarea energiei la nivel global. La noi, dacă Tarnița ar avea o putere instalată de 1 GW, ar putea asigura echilibrarea sistemului energetic național pe durate cuprinse între 4 și 6 ore.

”Acumularea prin pompare este singura tehnologie matură și eficientă de stocare a energiei la scară mare la nivelul anilor 2020-2030”, arată un document al Transelectrica. Operatorul național de rețea a insistat, de altfel tot timpul asupra faptului că este nevoie de o astfel de hidroecentrală. Nu este clar de unde vor veni restul de 3 GW de stocare din cei 4 menționați de Sebastian Burduja, dar cel mai probabil tot din hidrocentrale cu acumulare prin pompare. Cea de la Măcin ar putea avea tot 1 GW, iar la Izvorul Muntelui (Bicaz) există un proiect mai vechi cu o capacitate instalată de 300 MW.

Sursa foto: Comisia Națională de Strategie și Prognoză