”Este o provocare pentru Transelectrica ca evoluția sistemului să țină pasul cu ce se întâmplă la nivel național, european, chiar mondial”, a explicat reprezentantul operatorului național de transport al energiei la Sustainability Talks #30. În opinia sa, sistemul energetic este mai puternic decât ce era înainte de 1990. Dar consumul de energie este mai mic decât cel dinainte de 1989 și, tocmai de aici apar mai multe probleme decât în acea perioadă.

De ce sunt mai multe probleme în rețeaua de energie ca înainte de 1989

”Înainte de 1989 se dezvoltau platforme industriale, iar în același loc erau și surse de producere a energiei electrice. Practic rețeaua electrică de transport tranzita un volum de energie mai mic, pentru că acolo unde se consuma se și producea”, a explicat Virgiliu Ivan. Dar, odată cu intrarea în faliment a multor consumatori mari industriali și apariția centralelor regenerabile, în special a celor eoliene, producția de energie electrică s-a concentrat în 2 zone – Banat și Dobrogea. În aceste condiții, problemele care apar sunt cele ale transportului energiei electrice dinspre zonele puternic excedentare către zonele unde se consumă energia electrică .

A doua situație care crează dificultăți este cea a pieței de energie electrică. ”La nivel european avem de-a face cu tranzit de ordinul miilor de megawați în anumite momente dinspre centrul Europei către sud-estul Europei și invers”, a afirmat Virgiliu Ivan. Capacitatea transfrontalieră este de 3.000-3.500 MW, or sunt zile, cum a fost 12 noiembrie, când exportul a fost de 3.000-3.100 MW în condițiile producției ridicate în centralele eoliene. Ambii factori pun presiune pe rețeaua de transport, a explicat directorul din Transelectrica. El promite însă că, până la finalul lui 2030, capacitatea transfrontalieră s-ar putea dubla, iar de la 11 linii de 400kv de interconexiune cu statele vecine s-ar putea ajunge la 17-18 linii de interconexiune.

”Ne dorim să crească consumul”, a spus Virgiliu Ivan. ”Nu discutăm de consumul casnic, ne dorim consum industrial, ca economia să își tureze din ce în ce mai mult motoarele. Odată cu investițiile în regenerabile, vrem să atragem cât mai multe investiții și pe zona industrială.”

Cum s-a schimbat consumul de energie în ultimii 35 de ani

Față de perioada comunistă și anii ‘90, consumul casnic este în continuă creștere (aproape că s-a dublat), dar cel industrial este în scădere. Consumul de energie al industriei s-a redus din 1989 încoace cu aproape o cincime iar cel al sectorului transporturilor, cu aproape două treimi. Actuala producție de energie (53,5 Twh în 2022 plus importuri de 5,9 TWh) este mult mai mică decât cea din 1989 (care oficial era în jurul a 75 TWh, dar raportat la un consum de circa 83 Twh). Dar, pe lângă faptul că este mult mai puțin poluantă, acoperă în mare consumul, fără a fi necesare importuri masive. De asemenea, ne permite în multe zile chiar exporturi - în principal, atunci când e vânt și avem un excedent pe eolian. Presiunea este însă pe rețeaua de transport.

România a atins, de altfel, anul acesta un minim istoric de consum al energiei electrice, chiar de Paște. Am avut atunci 4.100 MWh consum, iar rețeaua de transport a fost nevoită să transporte în afara țării 3.700 MWh. În mod normal, consumul României este la 6.000-6.500 MWh. O medie orară de 4.100 MWh este fără precedent de când se înregistrează aceste valori. Problema nu a fost atât consumul redus, cât faptul că producția a fost aproape dublă, ca urmare a unei creșteri pe eolian. În astfel de condiiții, există riscul ca rețeaua să nu facă față. Dar întărirea și dezvoltarea rețelei vine cu costuri - pe care, în final, consumatorii le plătesc, prin tariful de transport și cel de distribuție, care se regăsesc în facturile noastre.

Sursa foto: Shutterstock