SGR intră în funcțiune în România din 30 noiembrie. Tot ce trebuie să știi despre sistemul garanției de 50 de bani

Sistemul Garanție-Returnare (SGR) demarează oficial în România pe 30 noiembrie 2023 și va fi cel mai mare proiect de economie circulară al țării noaste. La nivelul consumatorului, el se va vedea în garanția de 50 de bani pe care o vom plăti când cumpărăm o băutură în ambalaje din sticlă, plastic sau metal și pe care o primim înapoi atunci când returnăm ambalajul. Însă partea cea mai complexă este cea mai puțin vizibilă: ce se întâmplă efectiv cu ambalajele golite după ce sunt returnate. Iar provocările nu sunt mici nici la nivelul comercianților, atât pentru că trebuie să aplice un sistem nou, cât și pentru că devin practic colectori de deșeuri.

Ce ambalaje intră și ce ambalaje nu intră în SGR, sistemul garanției de 50 de bani

Nu orice tip de ambalaj de sticlă, plastic sau metal intră în Sistemul Garanție-Returnare. Cel mai simplu mod de a identifica dacă pentru produsul respectiv vei plăti și primi garanție de 50 de bani este să te uiți după simbolul care indică apartenența la sistemul de garanție-returnare. Nu poți primi înapoi cei 50 de bani decât pentru sticle, doze sau PET-uri marcate cu acest logo.

”Produsele vor intra gradual în piață. La 30 noiembrie nu vom vedea toate produsele la raft”, ne-a explicat Anca Severin, directorul de marketing al RetuRO, administratorul SGR. ”Va fi o perioadă de tranziție care va dura până la epuizarea produselor vechi și intrarea celor noi, cu logo-ul «ambalaj cu garanție».”

Legea spune că intră în Sistemul Garanție-Returnare ambalajele primare nereutilizabile din sticlă, plastic sau metal, cu volume cuprinse între 0,1 l şi 3 l inclusiv, care au marcajul SGR și sunt utilizate pentru:

• bere;
• mixuri de bere;
• mixuri de băuturi alcoolice;
• cidru;
• alte băuturi fermentate;
• sucuri;
• nectaruri;
• băuturi răcoritoare;
• ape minerale şi ape de băut de orice fel;
• vinuri şi spirtoase.

Câteva exemple de ambalaje care nu intră în SGR:

• sticlele de ulei sau oțet;
• ambalejele produselor cosmetice;
• ambalajele peste 3 litri – de pildă, bidoanele de apă de 5 litri;
• sticle, doze sau PET-uri de băuturi mai vechi, care nu au simbolul SGR;
• sticle sau PET-uri de lapte, borș sau suc de roșii;
• orice fel de ambalaje ale unor produse cumpărate din altă țară;
• ambalajele produselor care au eticheta SGR, dar au fost scoase de pe piață (fie că nu se mai importă, fie că nu se mai produc) de 2 ani;
• ambalaje Tetra Pak.

De asemenea, ambalajele trebuie să fie goale, să nu fie turtită și să aibă eticheta intactă (atât pentru marcajul SGR, cât și pentru că pe etichetă va fi un cod de bare, pentru a preveni fraudele cu deșeuri). Dacă turtim PET-ul sau doza de metal ori rupem eticheta, nu vom putea recupera cei 50 de bani. Nu trebuie însă să spălăm ambalajul, contează doar să fie golit (deoarece aparatele care le preiau testează greutatea).

Cum primești înapoi garanția de 50 de bani pentru un ambalaj SGR

Dacă ambalajul întrunește toate condițiile – este marcat SGR, nu e turtit, are eticheta intactă – putem merge cu el la orice comerciant. Nu trebuie să avem bon fiscal și nu contează de unde am cumpărat produsul respectiv (deci nu trebuie să îl returnăm din magazinul de unde l-am luat).

Comerciantul ne poate da garanția înapoi sub formă de cash sau pe card, la magazinele unde preluarea ambalajelor se face manual (adică de către un angajat). Acolo unde există automate, vom primi de la aparat, după ce introducem ambalajele un voucher (un bon, practic) pe care putem să îl folosim la cumpărături în acel magazin în următoarele 12 luni- sau să cerem la casă schimbarea sa în bani. Legea prevede că magazinele au obligația de a face acest lucru, deci legal nu ni se poate refuza returnarea ambalajelor și primirea garanției pentru ele.

Singura excepție este în cazul magazinelor mici (sub 200 de metri pătrați) care pot intra în asocieri, astfel că ne pot trimite cu ambalajele SGR la un alt punct de returnare, fie în alt magazin, fie al primăriei. Acest punct de returnare trebuie să fie însă la cel mult 150 de metri distanță de magazinul respectiv.

Magazinele online nu au obligația de a primi înapoi ambalaje SGR, deci nu le putem pune la easybox – dar le putem duce la orice magazin fizic. Nici HoReCa nu are această obligație, deci nu putem duce sticlele sau PET-urile goale la restaurant, chiar dacă provin de acolo.

De ce garanția nu este diferită în funcție de ambalaj

Potrivit RetuRO, administratorul SGR, fiind un sistem nou, consumatorul trebuie să se obișnuiască cu acesta. Ca urmare, în primii 2-3 ani de funcționare a SGR, garanția ar trebui să rămână la o valoare fixă, indiferent de tipul de ambalaj, dimensiune sau conținut.

Valoarea de 50 de bani a garanției a fost aleasă astfel încât să fie suficient de mare pentru a motiva consumatorul să returneze ambalajele, dar suficient de mică pentru a nu fi percepută ca o majorare semnificativă a prețului. O valoare unitară asigură simplitate, cel puțin in faza inițială a SGR, fiind dificil să se opereze cu mai multe valori, dar valoarea garanției ar putea fi ajustată în timp, odată ce consumatorii se acomodează cu sistemul.

Sistemul Garanție-Returnare este o premieră pentru România și pentru toți cei implicați. Singurele repere sunt studiile de caz din alte țări care au implementat un program similar. Dar modelele sunt evident diferite, pentru că vorbim de zone geografice diferite, caracteristici demografice diferite, un alt volum de ambalaje, mult mai mare în România față de celelalte state care folosesc SGR, grade diferite de educație civică, cultură și resurse.

Gemma Webb, CEO RetuRO

Studiile făcute în alte țări au arătat că sunt 3 motive principale pentru care consumatorii susțin sisteme similare cu SGR din România. Primul este garanția în sine, al doilea - faptul că păstrezi casa curată și ordonată, scăpând de ambalaje, iar al treilea sunt beneficiile pentru mediu.

Ce este RetuRO?

Deși numele RetuRO este asociat, în general, cu Sistemul Garanție-Returnare, nu reprezintă același lucru. RetuRO este compania care administrează SGR și care are 3 acționari privați - Asociația Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate, Asociația Berarii României pentru Mediu și Asociația Retailerilor pentru Mediu – și unul de stat, Ministerul Mediului, care deține 20% din acțiuni. Compania este non-profit – orice eventual profit va fi reinvestit în dezvoltarea sistemului garanție-returnare – și are finanțare exclusiv privată (prin ING Bank România).

Practic, RetuRO a gestionat înrolarea comercianților și producătorilor care intră sub incidența SGR. Este vorba despre toți operatorii economici care produc, achiziționează intracomunitar sau importă în România produse din categoriile:apă îmbuteliată, băuturi răcoritoare, bere, cidru, vin sau băuturi spirtoase în ambalaje de unică folosință din plastic, sticlă sau metal, cu volume între 0,1 litri și 3 litri inclusiv, și de toți comercianții care vând astfel de produse. Inclusiv HoReCa are obligația de a se înregistra, chiar dacă nu trebuie să și preia ambalajele SGR.

De asemenea, RetuRO a demarat deschiderea centrelor regionale de colectare a ambalajelor cu garanție, fiindcă ele nu vor rămâne efectiv la comercianți, ci vor ajunge în cele 17 centre naționale RetuRO - administratorul sistemului de garanție-returnare are obligația de a le prelua cât mai repede, astfel încât să nu se aglomereze spațiile de depozitare ale comercianților. Vor fi 6 centre mari și 11 mai mici, distribuite în zonele unde este un grad mare de colectare manuală. În ele, ambalajele vor fi numărate și sortate pentru ca apoi să poată fi vândute reciclatorilor – de aici vor veni încasările RetuRO, pentru că altfel garanția este practic un joc de sumă zero: dăm 50 de bani pe ambalaj, dar îi primi înapoi când îl returnăm.

Acest sistem nu este un panaceu, nu va rezolva problema deșeurilor menajere, dar e un început foarte mult. E ca la înot: dacă îți este frică să intri în apă, nu vei învăța niciodată.

Mario Crețu, Corporate Affairs Director, Carrefour România

Primul dintre aceste centre a fost inaugurat la Bonțida, pe 27 noiembrie. Pe parcursul anului 2024 se vor deschide restul centrelor: în județul Timiș, la Giarmata în februarie, în aprilie la Bacău și un altul în Otopeni, iar restul, până la finalul lui 2024, ne-a precizat Anca Severin, director marketing RetuRO.

Practic, în spatele SGR stă un sistem informatic și logistic uriaș. Potrivit CEO-ului RetuRO, Gemma Webb, compania va avea de recuperat de pe piață peste 7 miliarde de ambalaje anual - inițial estimarea era de 6 miliarde – și în sistem ar trebui să se înroleze aproximativ 80.000 de agenți economici, pentru a nu mai vorbi de cele 19 milioane de români care îl vor folosi.

De ce era necesar SGR, sistemul garanției de 50 de bani

România este a 11-a țară din Europa care implementează un sistem garanție-returnare, iar cel din țara noastră este printre cele mai ample și mai complexe. Scopul său este de a colecta din piață și de a introduce ambalajele într-o economie circulară, ajutând România să atingă țintele naționale de colectare și reciclare stabilite la nivel european. Acestea cer ca până în anul 2025 să se colecteze 77% din PET-urile puse pe piață, iar până în anul 2029 - 90%. De asemenea, SGR va ajuta la atingerea și chiar depășirea noilor ținte de colectare și reciclare pentru restul tipurilor de materiale, și anume 75% pentru sticlă și 60% aluminiu, începând cu anul 2030.

Este cel mai mare proiect de economie circulară din ultimii 30 de ani din România, cu un impact semnificativ asupra mediului și asupra obiceiurilor de consum. Sperăm că va produce o schimbare culturală în România începând cu 30 noiembrie.

Anca Severin, director marketing RetuRO

În clipa de față, România mai are mult până să atingă obiectivele stabilite la nivelul Uniunii Europene. Statisticile nu sunt actualizate, dar nivelul de reciclare ar fi de aproximativ 11%-12% din deșeurile municipale, față de o medie europeană de 50%. Prin introducerea SGR, România ar putea obține o creștere masivă a reciclării. Nu doar că ambalajele vor deveni resurse, în loc să ajungă pe groapa de gunoi, dar se vor crea și noi locuri de muncă.

Însă inima sistemului garanție-returnare, explică Gemma Webb, sunt chiar consumatorii. ”Consumatorii sunt un jucător cheie în succesul și implementarea sistemului. Trebuie să ajungem la mintea și la sufletul lor. Românii trebuie să înțeleagă beneficiile acestui sistem și beneficiile pe care le vor avea ei înșiși”, spune CEO-ul RetuRO.

Va funcționa Sistemul Garanție-Returnare perfect din prima zi?

Sistemul Garanție-Returnare ar putea avea imperfecțiuni la început, recunosc reprezentanții RetuRO. E de așteptat, în condițiile în care de la 30 noiembrie vom avea al doilea cel mai mare sistem garanție-returnare din Europa, după Germania, și în același timp 50% din volumul de ambalaje va fi preluat manual. Pe piață vor mai fi un timp ambalaje fără garanție. Pe de altă parte, unii comercianți au ”furat startul” și au început deja să ofere bani în schimbul ambalajelor.

”Cu siguranță SGR e un organism viu, el va evolua în timp. Nu va fi perfect din prima zi, dar este perfectibil și vom aduce toate îmbunătățirile și optimizările alături de partenerii noștri și cu siguranță are șanse mari să evolueze”, spune Anca Severin. ”Prima noastră lecție a fost una despre adaptabilitate. Am început fără să avem refreințe palpabile din România. Nu aveam un know-how despre această zonă”.

”Analizând experiența altor țări, în primele 6 luni de implementare și funcționare, sistemul poate nu a fost perfect și ideal, ci perfectibil și funcțional, aș spune”, conchide Gemma Webb, CEO-ul RetuRO.

Sursa foto: RetuRO