Poate cea mai revoluționară transformare din ultimii ani pe piața de energie din România a fost apariția prosumatorilor. Un jucător esențial în tranziția energetică, aceștia nu au venit însă doar cu avantaje, ci și cu costuri, în principal pentru rețele, care integrează tot mai greu noile capacități. Ca urmare, este logic să ne punem întrebarea: ce urmează în 2024 pentru prosumatori? Își vor continua ritmul de creștere? Se va schimba legislația? Va mai merita să devii prosumator?
La sfârșitul anului viitor am putea ajunge la 2,5 GW instalați la prosumatori
Cele mai recente date ale ANRE arătau că, la finalul lunii octombrie, aveam 101.605 prosumatori, cu o putere instalată de 1.298,94 MW. Până la finalul anului am putea ajunge la 1,5 GW, în ritmul actual, potrivit lui George Niculescu, președintele ANRE. ”Vom depăși două reactoare nucleare de la Cernavodă”.
Practic, într-un singur an la prosumatori s-au instalat 1 GW de capacități noi de producere a energiei electrice, dat fiind că la finalul lui 2022 aveam doar 478 MW. Iar pentru anul viitor, ANRE estimează încă un GW de putere suplimentară instalată la prosumatori, deci la finalul lui 2024 am ajunge la 2,5 GW. În acest ritm, aproape 1% din populația României va produce energie pentru auto-consum la sfârșitul anului viitor.
Pare o veste extraordinară, dar lucrurile sunt mai complicate. Și asta pentru că a apărut o percepție conform căreia a fi prosumator nu înseamnă să produci doar pentru tine, ci este o afacere – practic, ești un mic producător de energie.
Energii regenerabile vs. rețele venerabile
”Prosumatorul este cel care își pune panouri solare pentru consum propriu”, afirmă Daniela Dărăban, director executiv al ACUE, principala federație ce reprezintă companiile din energie. Or, spune ea, în momentul de față ”este o mare emulație – bagi energie în sistem, primești bani”. E nevoie de o politică mult mai sănătoasă, consideră Daniela Dărăban. ”Prosumatorul să își pună pentru ce consumă. Și-a eliminat sau redus un cost, cel cu factura la energie, dar nu și-a adăugat o sursă de venit suplimentară”.
De ce ar fi însă acest lucru o problemă? Pentru simplul motiv că rețelele – și nu doar în România – nu au fost concepute pentru a primi toată energia pe care prosumatorii o injectează. Sistemul nostru Energetic Național este, din multe puncte de vedere, mai degrabă la nivelul anilor ‘80, iar operatorii de distribuție sunt limitați în a face investiții de reglementări. Există zeci de mii de kilometri de linii puse în funcțiune în perioada 1960 și 1979 și chiar mii de kilometri dinainte de 1960. De asemenea, aproape 45% din posturile de transformare din rețeaua de distribuție sunt dinainte de 1979. În același timp, la nivelul Transelectrica prosumatorii nu sunt dispecerizabili – adică nu se văd în Sistemul Energetic Național.
În același timp, rolul tot mai mare al prosumatorilor introduce un element de volatilitate: de pildă, uneori există energie în exces, din cauză că bate soarele, dar nu există cerere pentru această energie, ori în rețea, cererea și oferta trebuie să se echilibreze la secundă. Iar variațiile sunt foarte mari: de pildă, în august 2022 prosumatorii sub 400 kW au injectat în sistem aproape 15 milioane kWh, dar în decembrie 2022, mai puțin de 6 milioane kWh, deși puterea instalată aproape că se dublase în acest interval.
De asemenea, consumul de energie al României este în scădere (anul acesta s-a înregistrat chiar un minim istoric), iar producția, în creștere. Altfel spus, practic, s-ar putea să nu aibă cine să folosească energia din care unii prosumatori spre să facă profit.
Prosumatori cu un hectar de panouri fotovoltaice
Mai mult, pentru întărirea rețelelor toată lumea plătește, prin tarifele de distribuție care se regăsesc în facturi. Iar noua formă a legii prosumatorilor, votată recent de Parlament, dar respinsă de președinte la promulgare, prevedea chiar că ”responsabilitatea în materie de echilibrare nu se aplică prosumatorilor cu o putere instalată de producere a energiei electrice mai mică de 900 kW”. Or o capacitate instalată de 900 kw înseamnă aproape un hectar de panouri fotovoltaice, în niciun caz panourile de pe o casă puse pentru auto-consum. Cel mai probabil, la reexaminare legea va scădea acest prag – și cei cu capacități mari care își spun prosumatori vor trebui să plătească pentru dezechilibre.
O altă problemă este că în unele zone este o concentrație foarte mare de prosumatori, iar rețeaua nu are cum să facă față, dacă toți injectează energie simultan. De pildă, în Ilfov, potrivit celor mai recente date de la ANRE, sunt peste 7.800 de prosumatori cu o putere instalată de aproape 100 MW. Ca termen de comparație, cel mai mare parc fotovoltaic din România, cel de la Rătești, are 155 MW – și poate alimenta 100.000 de gospodării. În același timp, la nivelul Transelectrica prosumatorii nu sunt dispecerizabili – adică nu se văd în Sistemul Energetic Național.
Deconectarea prosumatorilor, un scenariu tot mai plauzibil
Problemele tot mai mari generate de o explozie a numărului de prosumatori au devenit vizibile în 2023 în Polonia. Ca să evite supraîncărcarea rețelei, echivalentul local al Transelectrica a decis să deconecteze temporar din sistemul energetic național toate capacitățile solare și eoliene. Iar Ungaria, după ce anul trecut se ajunsese la 10.000 de cereri de la prosumatori lunar, a decis să oprească acestora racordarea la rețea și să o reia doar când se primesc fonduri europene pentru modernizarea sistemului energetic. Țara vecină ajunsese în situația în care, în zilele însorite de week-end, când consumul non-casnic era redus, să nu mai poată asigura echilibrarea.
Și Țările de Jos se confruntă cu dificultăți similare – doar în prima jumătate a acestui an s-au înregistrat aproape 3.500 de cazuri de deconectare a prosumatorilor de la rețea pentru a se evita supraîncărcarea acesteia. Per ansamblu, rețelele din UE sunt vechi, nu pot integra ușor noile capacități regenerabile și va fi nevoie de sute de milioane de euro pentru modernizarea lor.
Deconectarea prosumatorilor - adică situația în care nu vor mai putea injecta energie în sistem, ci doar să producă pentru consumul propriu - este și la noi un scenariu plauzibil. ”Mixul de fonduri alocat generării din surse regenerabile este disproporționat față de sumele alocate infrastructurii de transport și distribuție. Dacă nu vom acționa în această zonă, această energie nu va ajunge să fie consumată”, afirmă Corneliu Bodea, CEO Adrem și președinte al Centrului Român al Energiei, care estimează că blocajul ar putea apărea pe termen mediu: 3-5 ani.
”Fotovoltaicul are curba de producție ca o cocoașă, cu vârful de producție în mijlocul zilei. Dacă consumul în mijlocul zilei nu există – și el ar trebui să vină nu din rezidențial sau comercial, ci din industria grea, care să beneficieze de acest vârf, când e energie ieftină, - atunci va trebui foarte mult investit în partea de transport și de distribuție. Atâta timp cât nu se investește în aceste segmente vom avea deconectări, vom avea pierderi de producție”, afirmă Adrian Paraschiv, Country Manager Photomate. ”
Va deveni stocarea obligatorie pentru prosumatori?
O parte din dificultăți s-ar rezolva dacă prosumatorii ar avea și capacități de stocare a energiei. ”Începem să învățăm din experiența Ungariei și Poloniei, să fie și statul un băiat deștept, astfel încât să nu ajungem în situații în care să creeze o problemă de stabilitate a frecvenței în sistemul energetic”, spune vicepreședintele ANRE, Gabriel Andronache. ”De aceea, recomandarea e să mergem și cu stocare, la nivel guvernamental s-a înțeles și căutăm soluții în acest sens”.
Cum anul viitor, capacitățile solare totale (prosumatori plus parcuri fotovoltaice) pot ajunge la 4,3 GW, va fi foarte important să existe stocare, afirmă vicepreședintele ANRE. S-a discutat și s-a luat în calcul ca următorul program Casa Verde Fotovoltaice se să se facă inclusiv cu capacitate de stocare, având în vedere impactul pe care îl au prosumatorii, a spus Gabriel Andronache. El a precizat că stocarea nu va deveni obligatorie pentru cei care vor să își pună panouri fotovoltaice, dar că va deveni tot mai avantajoasă, mai ales că prețurile bateriilor de stocare s-au înjumătățit în ultimul deceniu, ajungând la 400-500 euro/kW.
Pe de altă parte, în bugetul pe anul viitor s-a înjumătățit și subvenția pentru Casa Verde. Rămâne deci de văzut dacă în 2024 aplicanții vor fi obligați să aibă și stocare și dacă reducerea subvenției nu va duce și la o reducere a numărului de noi prosumatori sub estimările oficiale.
Prosumatorii ”incorecți”
Și ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a vorbit în ultima vreme atât despre necesitatea introducerii stocării în Casa Verde, cât și despre prosumatori ”incorecți”. Atât de la nivelul ministerului, cât și de la cel al ANRE, au apărut mesaje privind prosumatorii care își instalează capacități fotovoltaice mult peste consumul lor.
”Există și situații în care prosumatorii instalează o capacitate mult mai mare decât cea necesară pentru acoperirea consumului propriu și acest comportament incorect cred că ar trebui sancționat într-un fel. Nu poți să ai o capacitate de 10, 20, 30 de ori mai mare decât cea necesară pentru autoconsum”, susține Sebastian Burduja. ”Dacă ești prosumator, înseamnă că nu ești un producător pur, nu acesta e sensul fenomenului. Cred că e în interesul prosumatorilor corecți să sancționeze, împreună cu ANRE, aceste situații”.
Un calcul simplu ne arată că avem, în România, o putere medie instalată de 12,7 kW per prosumator. Chiar și într-o zonă muntoasă și cu panouri solare mai vechi, aceasta ar asigura o producție anuală de 14 MWh. Consumul mediu pe cap de locuitor în România a fost, în 2022, de aproximativ 0,8 MWh.
Mai merită să devii prosumator în 2024?
Va mai merita să devii prosumator în România în 2024? Aici primim răspunsul de la Zsuzsa Bereschi, Principal în cadrul companiei de consultanță Horváth. ”În condițiile în care prețurile echipamentelor scad, pe măsură ce tehnologiile regenerabile iau amploare, ar fi normal ca majoritatea consumatorilor de energie, dacă au potențial geografic, meteorologic, arhitectural etc. să devină prosumatori”, spune ea, ”Acest lucru depinde și de ce va permite rețeaua electrică, iar rețeaua poate fi extinsă, întărită, dacă există o decizie politică, strategică, în acest sens”
În același timp, afirmă reprezentantul Horváth, trebuie să ținem cont și de efectul acestor prosumatori asupra pieței de energie: odată cu intrarea unor capacități fotovoltaice suficient de mari, vom observa o modificare a curbei de prețuri la energie electrică. Deja în primăvara și vara acestui an, în România s-au înregistrat primele prețuri negative în piață, pe fondul producției solare în excedent.
”În acest context, decizia de a deveni prosumator depinde foarte mult de situația specifică a fiecărei entități: care sunt așteptările cu privire la nivelul de consum, ce prognoză de prețuri avem, care sunt trendurile pieței, iar cu aceste date trebuie să analizăm și să determinăm ce este mai avantajos, să investim în producție proprie, eventual și stocare, avem posibilitatea de a deveni parte dintr-o comunitate de energie, putem deveni un furnizor de energie, în anumite cazuri, pentru a maximiza veniturile etc.”, conchide Zsuzsa Bereschi
Sursa foto: ShutterstockIn lipsa unui acord scris din partea InternetCorp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Prosumatori în 2024. Energii regenerabile vs. rețele venerabile: cine va câștiga confruntarea?.
