Potrivit Bloomberg, Hyperloop One, compania ce promitea că va revoluționa transportul de pasageri, se închide. Start-up-ul fondat în 2014 a atras finanțări de 450 de milioane de dolari, a construit inclusiv un poligon de teste în Las Vegas și l-a convins pe Richard Branson să investească. Virgin s-a retras însă din Hyperloop One după ce anul trecut compania a decis să se reprofileze pe transportul de marfă.

Majoritatea angajaților au fost concediați, iar puținii care au rămas vor lichida activele până la 31 decembrie anul acesta. Conglomeratul DP World din Dubai, care a susținut financiar până la capăt Hyperloop One, va prelua toate proprietățile intelectuale ale companiei. Cât despre acțiuni, valoarea acestora era deja la nivelul de zero cenți în primăvară.

Ideea lui Henri Coandă sau a lui Elon Musk?

Hyperloop One a fost creat la scurt timp după ce Elon Musk a lansat ideea acestui sistem de transport revoluționar, capabil sa transporte pasageri printr-un tunel depresurizat cu peste 1200km/h. Văzute ca o soluție miraculoasă la problema traficului, trenurile hyperloop nu circulă nici în clipa de față nicăieri în lume – deși s-au făcut teste atât în Statele Unite, cât și în Europa și în Dubai.

Dar în deceniul trecut, planurile erau extrem de ambițioase. Astfel, Zeleros, o companie din Spania, făcuse deja harta unei rețele europene, în care Bucureștiul era legat prin tuneluri hyperloop de Sofia, Belgrad, Budapesta și chiar Chișinău. Mai mult, ideea acestui tip de transport i-a fost atribuită, normal, unui român – Henri Coandă.

Sursa: Zeleros

Hyperloop One, mai lent la teste ca trenurile din România

Însă nici măcar Elon Musk nu a reușit să contruiască un astfel de sistem de trenuri care să circule cu peste 1200 km/h. Cu atât mai puțin cei de la Hyperloop One, care, dincolo de anunțurile triumfale, s-au confruntat inclusiv cu problema unui director arestat la Moscova pentru delapidarea fondurilor companiei. La teste, ei au obținut inițial o viteză de numai 112 km/h - adică mult sub recordul de viteză pe căile ferate din România, 210 km/h.

În final, Hyperloop One și-a atins în 2017 recordul, 310 km/h, înr-un tunel depresurizat din deșertul Nevada. Adică o viteză comparabilă sau chiar mai mică decât cea a TGV-ului, care ajunge și la 320 km/h fără să aibă nevoie de vreun tunel special.

Totuși, Europa ar putea avea astfel de trenuri, dar ca alternative la trenurile de mare viteză. Comisia Europeană insistă pentru un cadru de reglementare a sistemului Hyperloop în UE, care va ajuta blocul comunitar să se pregătească pentru implementarea soluţiilor de mobilitate emergente. Proiectul TUM Hyperloop din Germania, care a realizat și primul test european cu un astfel de tren, susține însă că abia după 2030 ar putea fi extins la o scară mai largă.

Cel mai aproape de realizare este un proiect din Coreea de Sud, unde primul tren comercial hyperloop din lume ar putea circula între Seul și Busan. Un prototip a reușit chiar, la teste, să treacă de 1.000 km/h - dar va mai dura până când va putea transpora în siguranță pasageri.

Sursa foto: slava296 / Shutterstock.com