Două treimi dintre experții globali anticipează formarea unei ordini globale multipolare sau fragmentate în următorul deceniu, în care puterile mijlocii și mari contestă și stabilesc – dar și impun – reguli și norme noi.

Raportul, realizat în parteneriat cu Zurich Insurance Group și Marsh McLennan, se bazează pe opinia a peste 1.400 de experți globali în riscuri, factori de decizie politici și lideri din industrie chestionați în septembrie 2023. Rezultatele evidențiază o perspectivă predominant negativă pe termen scurt asupra lumii. Se așteaptă ca aceasta să se agraveze pe termen lung. În timp ce 30% dintre experții globali se așteaptă la o șansă crescută de catastrofe globale în următorii doi ani, aproape două treimi se așteaptă la aceasta în următorii 10 ani.

O ordine globală instabilă caracterizată de narative polarizante și de nesiguranță, impactul în creștere al vremii extreme și incertitudinea economică generează riscuri acceleratoare – inclusiv dezinformare și propagarea informațiilor false. Liderii mondiali trebuie să se unească pentru a aborda crizele pe termen scurt și pentru a pregăti terenul pentru un viitor rezilient, durabil și inclusiv.

Saadia Zahidi, Director General, Managing Director, World Economic Forum.

Ascensiunea dezinformării și a conflictelor

Preocupările cu privire la o criză persistentă a costurilor de trai și riscurile înlănțuite ale dezinformării și propagării informațiilor false conduse de inteligența artificială domină perspectiva asupra riscurilor din 2024. Legătura dintre dezinformare și neliniștea societală va ocupa un loc central în contextul alegerilor care vor avea loc în mai multe economii majore în următorii doi ani. Conflictul armat dintre țări reprezintă o preocupare majoră în următorii doi ani. Cu mai multe conflicte în desfășurare, tensiunile geopolitice subiacente și riscul de erodare a rezilienței societale creează posibilitatea de propagare a conflictelor.

Incertitudinea economică și declinul dezvoltării

Anii viitori vor fi marcați de incertitudinea economică persistentă și de creșterea decalajelor economice și tehnologice. Lipsa oportunităților economice este clasată pe locul șase în următorii doi ani. Pe termen lung, barierele în calea mobilității economice ar putea crește, excluzând segmente mari ale populației de la oportunitățile economice. Țările predispuse la conflicte sau vulnerabile la climă pot fi tot mai izolate de investiții, tehnologii și crearea locurilor de muncă asociate. În absența căilor către mijloace de trai sigure, indivizii pot fi mai predispuși la infracțiuni, militarizare sau radicalizare.

Planeta în pericol

Riscurile de mediu continuă să domine peisajul riscurilor pe toate orizonturile temporale. Două treimi dintre experții globali sunt îngrijorați de evenimentele meteorologice extreme în 2024. Vremea extremă, schimbarea critică a sistemelor Terrei, pierderea biodiversității și prăbușirea ecosistemelor, penuria de resurse naturale și poluarea reprezintă cinci dintre cele zece riscuri considerate cele mai severe cu care se confruntă lumea în următorul deceniu. Cu toate acestea, respondenții experți au fost în dezacord cu privire la urgența riscurilor - respondenții din sectorul privat consideră că majoritatea riscurilor de mediu se vor materializa pe o perioadă mai lungă decât societatea civilă sau guvernele, indicând creșterea riscului de a trece de un punct fără întoarcere.

Răspunsul la riscuri

Raportul îndeamnă liderii să-și reanalizeze acțiunile pentru abordarea riscurilor globale. Publicația recomandă concentrarea cooperării globale asupra construirii rapida a căilor de sprijin pentru lupta împotriva celor mai periculoase riscuri emergente. Soluțiile ar putea fi acorduri care abordează integrarea inteligenței artificiale în luarea deciziilor în conflicte.

Evolutiile din zona inteligenței artificiale vor perturba radical perspectivele de risc pentru organizații, multe dintre acestea luptând să reacționeze la amenințările generate de dezinformare, dezintermediere și planuri strategice gresite. În același timp, companiile sunt în ipostaza să negocieze lanțuri de aprovizionare care devin tot mai complexe în noul context geopolitic,al schimbărilor climatice și al amenințărilor cibernetice din partea unui număr tot mai mare de actori rău intenționați. Va fi nevoie de un efort continuu pentru a construi reziliența la nivel organizațional, de țară și internațional dar și de o cooperare crescuta între sectorul public și cel privat pentru a naviga printr-un peisaj de risc caracterizat de schimbari rapide.

Carolina Klint, Chief Commercial Officer, Europe, Marsh McLennan

Cu toate acestea, raportul explorează și alte tipuri de acțiuni care nu trebuie să depindă exclusiv de cooperarea transfrontalieră, cum ar fi consolidarea rezilienței individuale și statale prin campanii de alfabetizare digitală privind dezinformarea și propagarea informațiilor false, sau stimularea cercetării și dezvoltării în domeniul modelării climatice și tehnologiilor cu potențial de accelerare a tranziției energetice, cu implicarea atât a actorilor din sectorul public cât și a celor din domeniul privat.

„Lumea trece printr-o transformare structurală semnificativă determinate de inteligența artificială, schimbările climatice, schimbările geopolitice și tranzițiile demografice. Riscurile cunoscute se intensifică și apar riscuri noi – dar acestea aduc și oportunități. Acțiunile colective și coordonate la nivel transfrontalier își au rolul lor, dar strategiile locale sunt critice pentru reducerea impactului riscurilor globale. Acțiunile individuale ale cetățenilor, companiilor și țărilor pot schimba balanța în reducerea riscurilor globale, contribuind la o lume mai luminoasă și mai sigură.”, a declarat John Scott, Head of Sustainability Risk, Zurich Insurance Group.

Sursa foto: Pexels